INDUSTRIA DE GAMBLING - REVOLTATĂ DE ACŢIUNILE ANAF Biriş: "ANAF omoară cu bună ştiinţă contribuabilii corecţi"

Actualizare 14:18 ANAF: "ÎCCJ a constatat că impozitul pe venit de 5% se aplică asupra veniturilor totale realizate de reclamantă din activitatea de pariuri sportive"

În data de 11.12.2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis recursul formulat de ANAF în dosarul nr. 10248.1/2/2010 şi a pronunţat decizia irevocabilă nr. 7695/2013, prin care a constatat faptul că "impozitul pe venit de 5% se aplică asupra veniturilor totale realizate de reclamantă din activitatea de pariuri sportive, fără ca acestea să fie diminuate prin acordarea premiilor sau altor cheltuieli", arată un comunicat al Agenţiei, remis azi redacţiei.

Totodată, poziţia ANAF mai conţine următoarele precizări:

"Inspecţiile fiscale aflate în desfăşurare la agenţii economici din industria jocurilor de noroc sunt rezultatul solicitării Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Inducerea în eroare a opiniei publice prin dezinformări repetate, potrivit cărora ANAF încalcă legea în această speţă, reprezintă un comportament reprobabil. Dacă în cazul firmelor controlate şi al consultanţilor care încearcă să-şi mărească portofoliul de clienţi, neglijând componenta etică a profesiei, putem înţelege resortul din spatele dezinformărilor, rugăm reprezentanţii mass-media să se aplece cu mai multă atenţie asupra subiectelor pe care le prezintă publicului larg".

(A.C.)

------------------

Reprezentanţii industriei de gambling s-au arătat revoltaţi, ieri, faţă de acţiunile pe care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le derulează în ultima perioadă, la casele de pariuri.

Prezenţi la Conferinţa "Fiscalitatea şi contabilitatea activităţilor de organizare de jocuri de noroc în context european şi românesc", organizată de ziarul BURSA, aceştia au subliniat că ANAF aplică greşit legea, obligând societăţile de pariuri să plătească impozitul minim pe profit de 5% din totalul încasărilor, fără să excludă premiile plătite jucătorilor.

Inspectorii ANAF efectuează "un val de controale fără precedent", potrivit surselor citate, care va conduce la falimentul tuturor companiilor vizate. În cadrul acestor controale, ANAF a recalculat impozitele pe ultimii cinci ani.

Avocatul Gabriel Biriş, partener la Biriş Goran, este de părere că Fiscul "face un mare abuz", aplicând greşit legislaţia existentă.

Casele de pariuri au o lege specială, care le interzice să păstreze mai mult de 40% din încasări, subliniază domnia sa, întrebând, retoric: "Cum să existe o lege a Parlamentului (Codul Fiscal - art. 18 -, cu privire la impozitul minim, invocat de ANAF) care să te oblige să plăteşti un procent din ceva pe care altă lege te obligă să nu ţii? Este o fractură logică. De ce porneşte ANAF o acţiune al cărei rezultat scontat este evident că nu va fi atins? (...) Ar însemna ca toate casele de pariuri să vină cu bani de acasă ca să ţină domeniul, care devine insolvabil, pentru că este clar că toate companiile vor intra în insolvenţă. (...) ANAF omoară cu bună ştiinţă contribuabilii corecţi. Este un război al autorităţilor statului împotriva companiilor care până acum şi-au plătit impozitele şi taxele".

Recent, Anchidim Zăgrean, vicepreşedintele ROMBET, ne-a explicat: "Acum, inspectorii de la fisc au calculat, pe cinci ani în urmă, impozitul pe profit, considerând că acesta trebuie să fie 5% din valoarea totală a încasărilor, ceea ce a condus la sume astronomice, de zeci de milioane de lei pentru fiecare şi la blocarea conturilor în cazul companiilor la care au fost efectuate controale. În aceste condiţii, organizatorii nu-şi mai pot continua activitatea, deoarece orice sumă încasată în cont este blocată".

Doru Gheorghiu, director executiv al Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România - Romanian Bookmakers, subliniază că articolul 18 din Codul Fiscal devine inutil şi este chiar o ameninţare "nucleară" la adresa sectorului.

Domnia sa consideră suspecte aceste controale, mai ales în contextul în care ele sunt efectuate cu doar câteva săptămâni înainte ca, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal (1 ianuarie 2016), pariurile să fie eliminate de la plata acestui impozit minim.

Până acum, companiile au plătit 5% pe suma obţinută din diferenţa dintre încasări şi plăţi, iar ANAF va calcula, în cadrul controalelor, că are de încasat o sumă de plată de circa 100 milioane euro, estimează domnul Liviu Popovici, preşedintele Romanian Bookmakers, precizând că statul va colecta, însă, foarte puţin.

Potrivit domniei sale, acum, o parte din companii au conturile închise, altele sunt foarte aproape de decizia de impunere, iar la alte societăţi se află în derulare inspecţia fiscală.

Doru Gheorghiu a adăugat că modul în care sunt recalculate impozitele de către ANAF vine în contradicţie cu legea, dar şi cu practica europeană, urmând să aducă toate companiile în faliment.

În sectorul industriei de pariuri tradiţionale lucrează peste 12.000 de angajaţi, iar "o schismă într-o astfel de zonă ar avea efecte multiple şi profunde inclusiv pe plan social, iar bugetul de stat ar pierde taxele şi impozitele plătite de acest sector, care se ridică la aproximativ 120 milioane euro", conform domnului Gheorghiu.

Nici Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, nu consideră corectă decizia ANAF, subliniind, la rândul său, că cele mai mari companii din domeniu, care reprezintă industria autohtonă de profil, riscă să intre în faliment, având conturile blocate.

Reprezentanţii industriei mai spun că aceste controale sunt cu atât mai controversate cu cât industria jocurilor de noroc este singura care este direct conectată, prin sisteme informatice, la serverele autorităţilor statului şi toate operaţiunile sunt verificate în timp real.

Odeta Nestor, preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) spune că se simte "cu mâinile legate în aceste momente dificile ale pieţei", precizând: "Prin legea specială am încercat să corectăm neajunsurile legii generale".

Celelalte ţări europene monitorizează veniturile obţinute după plata câştigurilor, subliniază doamna Nestor, apreciind că nu contează care este nivelul impozitului, ci la ce bază este aplicat acesta. "Baza de impozitare trebuie să fie foarte clară, iar noi am încercat să clarificăm care este această bază, în noua legislaţie. (...) Cred că nu este corect faţă de un domeniu de business care aduce bani la buget să se calculeze impozitul pe cinci ani în urmă. (...) Am schimbat legea jocurilor de noroc din România luptând cu sistemul, pentru că reglementatorii din această ţară nu cunosc domeniul".

Atât reprezentanţii auditorilor, cât şi experţii contabili prezenţi, ieri, la conferinţa BURSA, consideră că este nevoie de o comunicare activă cu instituţiile statului, întrucât "orice hotărâre care nu este aprofundat documentată poate conduce la derapaje".

Florin Dobre, din cadrul CECCAR, este de părere că, prin dialog, s-ar putea ajunge la o concluzie comună. Există o speţă a CJUE, care interpretează Directiva Europeană din punct de vedere al contabilităţii şi care spune că, în baza de impunere, nu se includ sumele plătite drept câştig către jucători, a adăugat domnia sa.

Otilia Schwartz, partener RSM România, susţine că ANAF nu vrea să vină la un dialog real şi să recunoască realitatea economică a fenomenului: "Fondul economic al problemei, de la care trebuie să plecăm, este faptul că industria încasează maxim 40% din venituri, restul întorcându-se la jucători, conform reglementărilor în vigoare".

Potrivit lui Sorin Constantinescu, "când s-a mai încercat un proces similar, s-au închis cazinourile şi a pierdut tot bugetul de stat".

Dacă această acţiune se va finaliza, societăţile de pariuri vor sta închise cel puţin câteva luni, iar bugetul va pierde în jur de 50 de milioane de euro, apreciază domnia sa, precizând că ceea ce face ANAF este o "acţiune inutilă ce aduce pierderi la bugetul de stat".

Monica Batsis, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, a ţinut să precizeze că, în cazul cazinourilor, rezultatul financiar depinde foarte mult de principiile aleatorii, neputând fi controlat sau decis modul în care se mişcă banii şi putând fi obţinut chiar un rezultat negativ. Astfel, reprezentanţii segmentului plătesc "impozit pe pierdere", a conchis domnia sa, subliniind că, dacă în 2009 erau 29 de cazinouri, ulterior au mai rămas doar şase astfel de locaţii, în ţara noastră.

ANAF a refuzat să participe la conferinţa de ieri.