INDUSTRIA IT, MESAJ CĂTRE ADR ŞI STS: "Ne punem la dispoziţie expertiza astfel încât să avem o lege a cloud-ului guvernamental bună"

• Crearea cloud-ului guvernamental este unul dintre proiectele asumate de România prin PNRR şi are alocată un buget de 500 milioane euro

Asociaţia Patronală a Industriei de Software (ANIS), precum şi alte asociaţii şi entităţi din domeniul IT, îşi pun expertiza la dispoziţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR) astfel încât să rezulte lege a cloud-ului guvernamental bună, au afirmat, ieri, reprezentanţii ANIS în cadrul unei conferinţe de presă. Aceştia au criticat forma draftului de OUG ce vizează crearea cloud-ului guvernamental şi au avertizat că, în forma propusă, acest OUG va bloca defapt digitalizarea României. Crearea cloud-ului guvernamental este unul dintre proiectele asumate de România prin PNRR şi are alocată un buget de 500 milioane de euro.

"Trebuie să îi intereseze şi să ne asculte pentru că ştim despre ce vorbim", au avertizat reprezentanţii industriei IT, care au acuzat o lipsă de interes real pentru dialog din partea autorităţilor publice, respectiv din partea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, din partea Autorităţii pentru Digitalizarea României şi din partea STS. De notat că societăţile membre ANIS realizează 66% din contribuţia la PIB-ul României a sectorului IT, care în 2020 a fost de aproximativ 9 miliarde de euro. De asemenea, companiile din ANIS, organizaţie înfiinţată în urmă cu 24 de ani, angajează 45% din numărul de specialişti din România.

Mihai Matei, preşedintele ANIS, a declarat, ieri, în cadrul conferinţei de presă: "Noi, la ANIS, avem un set de principii şi valori după care ne ghidăm. Cele mai importante sunt piaţă liberă: credem în concurenţă, credem în achiziţii publice transparente şi credem foarte tare în descentralizare. Credem că aceştia sunt pilonii unei societăţi moderne în primul rând şi în al doilea rând pilonii unei economii puternice. Noi suntem o organizaţie patronală deci o economie puternică este un obiectiv pentru noi. Tema aceasta a cloud-ului guvernamental este extrem de importantă. Este un moment de mare oportunitate pentru România, mai ales în contextul PNRR, iar modul în care va fi implementat acest cloud este extrem de important. De ce: pentru că noi ca ţară suntem pe ultimele locuri în indicele DESI, vedem în jur servicii publice electronice care nu merg, deci suntem în urmă cu digitalizarea şi avem un decalaj foarte mare din punctul de vedere al IT-ului faţă de celelalte societăţi europene. Este o temă critică pentru viitorul României. Dacă ne dorim ca ţara aceasta să fie una modernă, în rând cu lume, este foarte important să investim în digitalizare. Contează cum facem lucrurile acestea şi contează şi diverse detalii tehnice care poate nu sunt aşa uşor de înţeles".

Preşedintele ANIS a precizat că propunerea de OUG reglementează modul în care va fi reglementat cloud-ul guvernamental. Aici există practic 3 instituţii principale: pe de o parte Autoritatea pentru Digitalizarea României, care se va ocupa de partea de software şi aplicaţii în domeniul public, iar pe de altă parte STS-ul şi SRI-ul.

"Sunt foarte multe instituţii în România care nu au efectiv unde să-şi gestioneze serverele, sunt la un nivel foarte jos în ceea ce priveşte centrele de date şi aşa mai departe. Este o reală nevoie de această investiţie. Ce probleme vedem cu acest OUG: prima problemă este legată de centralizarea tuturor achiziţiilor de software la nivelul ADR, ceea ce contravine valorilor şi principiilor noastre. Credem în piaţă deschisă, în concurenţă şi descentralizare. În momentul în care toate achiziţiile de software sunt centralizate la nivelul ADR există un risc real de a vedea, într-un an-doi ani, poate şi pe termen mediu, crearea unor monopoluri şi oligopoluri în domeniul respectiv, aşa cum am avut şi în trecut. Este un risc important care va duce la blocarea tuturor eforturilor de digitalizare. De asemenea, mai vedem o problemă de capacitate şi o criză de personal de care se loveşte toată industria, nu numai instituţiile publice. Este şi mai acută această criză de personal calificat în instituţiile publice, faţă de sectorul privat. În acest context nu credem că achiziţiile centralizate sunt soluţia. Mai curând, credem că soluţia reală pentru problemele cu care ne confruntăm în privinţa digitalizării este o reformă reală a legii achiziţiilor publice. Cu alte cuvinte, ce încearcă statul acum, în loc să rezolve problemele legii achiziţiei publice, este să centralizeze într-un singur punct toate achiziţiile, ceea ce din punctul nostru de vedere nu va funcţiona", a explicat Mihai Matei.

Acesta a adăugat că propunerea de OUG nu nuanţează aplicabilitatea: "Ce se menţionează în OUG este că de la data unei viitoare notificări, o instituţie, în 2 ani de zile, trebuie să-şi migreze toate aplicaţiile în cloud-ul guvernamental. Fără niciun fel de nuanţă. Acest lucru creează o incertitudine pentru că nu vom mai şti exact ce facem mai departe: ce investiţii facem mai departe, nu mă refer doar la sectorul public, ci şi la sectorul privat. Imaginaţi-vă un antreprenor sau investitor care vede o oportunitate în piaţa publică şi s-ar gândi să dezvolte un produs pentru zona respectivă. În mediul acesta de incertitudine nimeni nu îşi va mai asuma riscul de a investi în produse, soluţii pentru zona publică. În rezumat, este foarte important că vom avea un cloud guvernamental, susţinem aceste investiţii, dar nu vedem deloc nevoia centralizării, aceasta este problema principală şi considerăm că este foarte importantă nuanţarea aplicabilităţii".

La rândul său, Alexandru Lăpuşan, vicepreşedintele ANIS, a acuzat o lipsă de transparenţă şi comunicare reală între Autoritatea pentru Digitalizarea României, pe de o parte, şi mediul privat şi societatea civilă pe de altă parte. Potrivit acestuia, "se mimează transparenţa". Lăpuşan a criticat public încă de miercuri proiectul de ordonanţă de urgenţă şi a atras atenţia că proiectul de OUG ar da "un control absolut şi discreţionar asupra softului tuturor instituţiilor şi datelor tuturor cetăţenilor către SRI şi STS" şi a spus că UE nu ar trebui să finanţeze proiectul în forma propusă de guvern.

• Alexandru Lăpuşan, vicepreşedinte ANIS: "Se mimează transparenţa"

"În primul rând, avem o problemă la ANIS cu lipsa de transparenţă şi comunicare reală dintre ADR şi mediul privat şi societatea civilă. Se mimează transparenţa, suntem acum într-o perioadă de transparenţă pe acest OUG însă ANIS, de peste 1 an şi jumătate, a colaborat în toate formele posibile (cu ADR) şi am produs un grup de lucru în cadrul asociaţiei care a inclus specialişti din toate companiile de cloud şi am ajutat toate instituţiile interesate să înţeleagă acest subiect, pericolele şi evident să găsească cea mai bună soluţie. Am colaborat inclusiv la nivelul Parlamentului, unde părţile invitate la un hub de tehnologie au ajuns la un consens la capitolul principii, de piaţă liberă, de cloud hibrid. Urmarea a fost că o ordonanţă iniţiată de STS şi de ADR practic merge la direcţia diametral opusă şi asta arată că nu există defapt o comunicare, chiar dacă ne întâlnim şi chiar dacă vorbim. Cred că ăsta este lucrul cel mai periculos: dacă am sta la masă şi ne-am asculta... Cred că până la urmă intenţia noastră este aceeaşi, să digitalizăm România, dar noi vrem să o facem pe principiile economiei de piaţă, corecte", a arătat Lăpuşan.

Acesta este mai mult ca sigur că acest proiect de OUG va suferi modificări înainte de adoptarea de către Guvern în condiţiile în care prevederile actului normativ blochează executarea proiectului.

"În al doilea rând, cu siguranţă această OUG va fi modificată. Inclusiv prevederile pe care ei le-au pus în ordonanţă îi blochează din executarea acestui proiect. Realizarea nivelului de «platform as a service» este tehnic imposibilă în condiţiile acestui OUG. De ce: au solicitat ca toate aplicaţiile care fac parte din layer-ul de cloud să fie în proprietatea publică a statului. Asta din prima exclude utilizarea oricărui tip de soft open-source. Nu există posibilitatea ca cineva în anul acesta şi în următorii 5 ani să poată să facă un cloud de la zero, scriind sisteme de operare, servere web şi tot felul de aplicaţii. Este imposibil. Evident că pe asta o vor repara. Dar arată cumva dorinţa puternică de a trece cuvintele proprietate publică a statului fără a nuanţa, fără a înţelege că pentru unele lucruri e bună, pentru altele e ciumă. Din moment ce nu ştim ce categorii de instituţii şi ce tip de date vor fi obligate să treacă în acest cloud guvernamental, efectul imediat, care se aplică şi se simte deja când această OUG nu este definitivă, este că se vor stopa achiziţiile publice. Dacă aţi fi un funcţionar public care achiziţionează acum un sistem informatic complex şi ştiţi că oricând puteţi fi forţat să-l mutaţi în cloud-ul guvernamental aţi semna acum sau aţi mai aştepta? Asta fac şi ei acum, aşteaptă. Asta înseamnă că deja această OUG blochează digitalizarea României înainte să fie aprobată", a afirmat vicepreşedintele ANIS.

Reprezentantul patronatului din IT a mai subliniat că, sub forma actuală a proiectului de OUG, investiţiile în produsele software adresate statului se vor opri.

"De unde să ştii ce produs să faci când mâine ADR se hotărăşte să-l dezvolte şi să-l dea gratuit. Deci mai puţin mediu privat, mai puţini antreprenori care să facă soluţii software pentru instituţiile de stat. Noi, industria, facem foarte mult servicii pentru companii şi guverne de afară şi ne dorim să existe mai multe produse şi mai multă proprietate intelectuală. Acest OUG este fix împotriva antreprenorilor care ar vrea să participe la digitalizarea României. Poate cei care dau servicii au şanse să intre la nişte licitaţii, dar partea de proprietate intelectuală nu se va dezvolta. Această OUG pune un stop discuţiilor poate uneori distractive despre tehnologii moderne, inteligenţa artificială sau blockchain. Nu vom avea cum să adoptăm astfel de soluţii. De ce ar investi o instituţie într-un astfel de proiect pentru că garantat nu va putea fi mutat în cloud-ul guvernamental. Mai bine nu facem", a spus Lăpuşan.

Acesta a mai catalogat eforturile de centralizare ale statului drept "o abordare socialistă".

"În ultimul rând, m-aş referi la abordarea aceasta socialistă, că acesta este cuvântul potrivit. Este foarte seducătoare. De ce să dezvoltăm mai multe soft-uri când putem avea unul singur şi să-l dăm tuturor instituţiilor. Sună foarte atractiv teza asta. De ce să nu avem una singură. Pentru că economia de piaţă ne arată că atunci când avem mai multe soluţii există o concurenţă, care e bună şi dă produse mai bune şi calitate mai bună cetăţeanului. O singură soluţie, administrată de către stat, va fi cum va fi. Bună, proastă, aia va fi, nu o să ai la cine să te plângi şi nu o să poţi să faci o altă achiziţie pentru că va veni cineva şi te va întreba: dragă funcţionar public, de ce ai cumpărat un software bun de pe piaţă când îl aveai pe ăsta, ieftin, dar prost, oferit de stat. Nimeni nu va risca. Iar efectul final va fi că, per total, funcţionarii publici vor avea soluţii mai proaste şi sprijin mai puţin, iar cetăţenii nu vor avea acces la sistemele informatice cărora le ducem dorul. Mai nou ne uităm peste graniţă, inclusiv în direcţia Republicii Moldova, şi vedem că ei sunt mai avansaţi decât noi. Parcă ne-am dori mai mult, mai ales că suntem atât de mândri de industria noastră de IT. Se poate mai mult", a conchis reprezentantul ANIS.

Totodată, Mihai Matei a mai clarificat că există discuţii pe marginea acestui OUG de mai bine de doi ani şi că nu se motivează nicio urgenţă. Acesta a arătat că au fost purtate, în urmă cu două săptămâni, discuţii inclusiv cu Marcel Boloş, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

"Acest proiect este atât de important încât nu vedem aici nicio urgenţă. Dacă am aşteptat atât, cred că mai putem aştepta două săptămâni, o lună, până când ajungem la o formă a acestui OUG care să ducă România în direcţia corectă", a spus preşedintele ANIS.

Lăpuşan a mai adăugat că iniţiatorii OUG-ului "vor să strângă cu uşa decidenţii şi pe cei care până la urmă trebuie să-şi pună semnătura pe această OUG".

"Această OUG nu este scrisă ieri, nici luna trecută şi nici acum trei luni de zile. Este ţinută la sertar de foarte mult timp şi este scoasă acum tocmai ca să se creeze acest element de presiune. Semnaţi-o aşa cum e şi o reparăm mai încolo. Nu se procedează aşa, nu este normal, şi este timp pentru că acele termene (din PNRR) pot fi decalate. Nu este chiar aşa. Mai mult decât atât, toată societate civilă, atât ANIS cât şi partenerii noştri, alte asociaţii şi entităţi, sunt la dispoziţia lor şi ne-am pus până acum expertiza la dispoziţia lor astfel încât să facă o lege bună. Dar trebuie să îi intereseze şi să ne asculte. Pentru că ştim despre ce vorbim", a conchis Alexandru Lăpuşan.