La Vodafone am avut, uneori, păreri divergente cu autorităţile UE în domeniul concurenţei, dar, în linii mari, legislaţia UE în domeniul concurenţei vizează obiectivul corect: politica ar trebui să încurajeze atât concurenţa, cât şi investiţiile continue în reţelele digitale şi în serviciile de telecomunicaţii.
Cu toate acestea, în ultimul timp, unele guverne şi autorităţi naţionale de reglementare sunt în pericol să îşi piardă drumul. În Italia, guvernul se îndreaptă spre o renaţionalizare şi o re-monopolizare eficiente. În Portugalia şi Republica Cehă, chiar dacă telecomunicaţiile sunt deja unul dintre cele mai deflaţioniste sectoare din Europa, oficialii urmăresc reduceri de preţ pe termen scurt pentru consumatori. Noii jucători sunt împinşi în mod artificial pe piaţă, pe cheltuiala jucătorilor consacraţi care au investit semnificativ pentru a furniza infrastructură digitală de înaltă calitate.
Niciuna din abordări nu este bună pentru consumatori sau pentru sănătatea economiei digitale din Europa şi ambele încalcă, fără îndoială, legislaţia UE. De dragul tuturor europenilor, este timpul ca autorităţile din Bruxelles să ţină cont de aceste tendinţe. Cu o Europă din ce în ce mai conectată digital datorită COVID-19, UE nu trebuie să greşească strategia sa de infrastructură digitală.
Începând cu anii "80, Comisia Europeană a avut un interes activ în asigurarea concurenţei reale în sectorul telecomunicaţiilor. Sub egida legislaţiei UE în domeniul concurenţei şi a cadrului de politici în domeniul telecomunicaţiilor, monopolurile de stat au fost privatizate, noii concurenţi au fost încurajaţi să investească pe pieţele wireless, iar accesul retail la buclele locale şi facilităţile esenţiale de telecomunicaţii a fost mandatat pentru a permite noilor intraţi un loc pe piaţa serviciilor prin cablu.
Vodafone şi-a început activitatea în primii ani ai acestei noi ere, achiziţionând cea de-a doua licenţă radio celulară din Marea Britanie, în 1982. Astăzi suntem cel mai mare operator de telefonie fixă şi mobilă din Europa: prezent în 11 ţări din UE, cu parteneriate în aproape toate celelalte. Vodafone este unul dintre puţinii mari operatori pan-europeni rezultat din deschiderea reglementară a Europei către telecomunicaţii.
Acum, cerem doar oportunitatea de a continua să concurăm pe un teren corect şi echitabil.
Revenirea la un model de monopol eşuat nu poate fi utilă nici pentru concurenţă, nici pentru investiţii.
Portugalia şi Cehia se îndreaptă în direcţia opusă, dintr-un anumit punct de vedere. Fiecare ţară încearcă să atragă un al patrulea nou operator pe piaţa lor wireless deja competitivă, cu trei jucători, oferindu-le acces preferenţial la spectru şi drepturi depline de a folosi reţelele fără fir ale operatorilor existenţi, în timp ce noul participant se dezvoltă.
Oficialii, probabil, speră că un nou jucător va duce la o scădere a preţurilor pentru toată lumea. Dar adevărul este că aceste intervenţii brutale de subvenţionare încrucişată forţată asupra operatorilor şi impunerea unui ajutor de stat prin preferinţele de spectru ale guvernului, rareori se termină bine pentru cei implicaţi. Forţarea operatorilor existenţi să ofere acces în roaming pe termen lung şi deschis descurajează dezvoltarea reală - atât pentru noul participant, cât şi pentru jucătorii existenţi.
Comisia Europeană ar trebui să-şi apere mai puternic prerogativele, împotriva unor astfel de încercări flagrante de abatere de la legislaţia UE.
Din orice punct am privi lucrurile, politica în domeniul concurenţei şi economia wireless sunt două mari poveşti de succes economic în integrarea europeană. Dar, în prea multe cazuri, părem predispuşi să privim mai degrabă înapoi, decât să ne bazăm pe ceea ce a ajutat Europa să aibă un succes atât de important în epoca internetului.
Un cadru de politici publice care a încurajat concurenţa loială, în condiţii echitabile, combinat cu crearea unui mediu ce încurajează investiţiile, a contribuit la asigurarea unui peisaj vibrant şi competitiv în cea mai mare parte a Europei. Revenirea la un monopol, aşa cum ameninţă Italia, ar fi un pas uriaş înapoi. Dar, în aceeaşi măsură, forţarea operatorilor de pe pieţele deja competitive să îşi subvenţioneze concurenţii este o politică proastă. Totul într-un moment în care industria suferă de profituri minime record, deşi toată lumea are nevoie de infrastructura critică a telecomunicaţiilor pentru a sprijini redresarea economiilor noastre şi pentru a implementa 5G.
Europa trebuie să ia în serios reducerea decalajelor în creştere în materie de infrastructură digitală. Avansul semnificativ înregistrat de China şi insistenţele SUA în materie de 5G în UE ar trebui să îi preocupe pe liderii europeni.
Concurenţa loială, stimulentele pentru investiţii şi jucătorii de telecomunicaţii sănătoşi vor oferi infrastructurii europene de telecomunicaţii rezistenţa şi calitatea înaltă necesare pentru a sprijini ambiţiile noastre digitale şi succesul Europei.
Articol preluat de pe site-ul politico.eu
(C)