INS: Ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată în mediul urban

Ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată în mediul urban decât în cel rural, arată un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), care precizează că 5,55 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.

În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%.

Din cele 19,76 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul ţării pentru cel puţin 12 luni, 10,11 milioane erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

INS precizează că populaţia feminină este mai "îmbătrânită" decât cea masculină cu 3,2 ani.

De asemenea, vârsta medie de căsătorie era de 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi, în 2015, rata nupţialităţii fiind de 5,6 căsătorii la 1.000 de locuitori.

Institutul mai arată: "În anul 2015, rata nupţialităţii a fost de 5,6 căsătorii la 1.000 locuitori. Din totalul de 125.454 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (22.902 căsătorii), iar cele mai puţine în luna martie (4.208 căsătorii), păstrându-se ciclul tradiţional. România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,2 la mie".

Totodată, vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2015 la 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi.

Comunicatul menţionează: "Vârsta medie la prima căsătorie a crescut, de asemenea, în anul 2015, confirmând astfel tendinţa de amânare a încheierii primei căsătorii. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 27,4 ani la femei şi 30,6 ani la bărbaţi. În anul 2015, s-au înregistrat 31.527 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,42 divorţuri la 1.000 locuitori. Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-28 a fost în anul 2011 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 2,0 la mie. Ponderea primului divorţ a fost de 93,9% atât femei cât şi pentru bărbaţi".

Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,8 ani pentru femei si 41,4 ani pentru bărbaţi.

Potrivit INS, în populaţia rezidentă feminină, cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰).

Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani.

În anul 2015, numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 197.491 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10,0 născuţi-vii la 1000 de locuitori.

Tot în 2015 s-au născut mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.