ÎNTÂLNIRE CHINA-UE China n-are intenţia "să cumpere Europa"

• Xia Bin, consilier la Banca Chinei: "Om fi noi săraci, dar nu suntem proşti"

China n-are intenţia "să cumpere Europa", a dat asigurări ieri Cotidianul Poporului, înaintea unui summit China-UE care va avea loc în această săptămână la Beijing, relatează AFP. Publicaţia oficială a Partidului Comunist a reiterat astfel o poziţie susţinută de mai multe ori în ultimele luni de către Beijing. "China nu numai că nu doreşte sau că n-are capacitatea de a cumpăra sau de a controla Europa, cum spun unele ţări, ci, mai mult, ea este în favoarea euro şi a Uniunii Europene de la A la Z", a indicat ziarul. O declaraţie similară a făcut-o premierul chinez Wen Jibao, la începutul lunii februarie, în cadrul unui forum economic la Canton (sud), la care a participat împreună cu cancelarul german Angela Merkel. Subliniind voinţa ţării sale de a ajuta Europa să depăşească criza datoriei, el afirma: "Unii cred că aceasta înseamnă că Beijingul ar vrea să cumpere Europa", dar "China n-are această intenţie şi nici capacitatea".

China ar deţine peste 550 miliarde de euro din datoria suverană europea-nă, potrivit informaţiilor unor experţi neconfirmate oficial, citate de Agerpres. Societăţile chineze şi-au înmulţit recent achiziţiile de întreprinderi din Europa, în sectoare foarte diferite, precum apa sau energia.

• Mesajul lui Herman van Rompuy către China: "UE va depăşi criza datoriilor"

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, le va trans-mite astăzi liderilor chinezi mesajul că Uniunea Europeană va rezolva criza zonei euro, prioritară pe agenda summitului bilateral de la Beijing, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Liu Weimin, potrivit EFE.

La rândul său, adjunctul ministrului chinez de externe Song Tao a declarat pentru agenţia de presă "Xinhua" că UE a făcut "eforturi considerabile" pentru a oferi soluţii, iar China "sprijină un euro stabil".

Potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), dacă UE ar intra într-o profundă recesiune, creşterea PIB-ului Chinei s-ar reduce la 4,2% (previziunile indică 8,1% în 2012) din cauza încetării importurilor, închiderii fabricilor şi şomajului. Schimburile comerciale anuale se ridică la 450 de miliarde de euro, dar Bruxelles-ul consideră că accesul pe piaţa chineză nu este deschis ca pe plan european.

Înainte de a ajunge la Beijing, Herman Van Rompuy a declarat pentru China Daily că "însăşi UE cu măsurile pe care le adoptă va rezolva criza zonei euro şi nu China sau altă ţară emergentă". Potrivit lui Herman van Rompuy, "euro este o parte din ADN-ul Europei, o monedă comună în centrul vieţii zilnice a peste 300 de milioane de cetăţeni, iar membrii UE sunt cei care vor rezolva criza datoriilor".

"Liderii europeni sunt hotărâţi să facă tot ceea ce este necesar pentru depăşirea crizei", a declarat Herman van Rompuy ziarului China Daily. Aceasta "arată în mod clar că nu vine să ceară ajutor financiar chinezesc", comentează ziarul.

• Un fond de investiţii al Chinei respinge cererea Germaniei de a cumpăra obligaţiuni ale ţărilor euro

Fondul de stat China Investment Corp (CIC), cu active de 410 miliarde de dolari, a respins un apel al cancelarului german Angela Merkel, lansat în februarie în timpul unei vizite la Beijing, de a cumpăra obligaţiuni ale statelor europene, potrivit Reuters. Astfel de plasamente sunt "dificile" pentru investitorii pe termen lung, a afirmat preşedintele CIC, Lou Jiwei.

Oficialul chinez a comentat asupra oportunităţii investiţiilor în obligaţiuni ale ţărilor din zona euro înaintea summit-ului China-UE, care va începe astăzi. Orice injecţie de fonduri în Europa va avea ca obiectiv industria şi alte active reale, nu obligaţiuni guvernamentale, a spus el.

În cadrul unui forum la Beijing, Lou a spus că Merkel a cerut, în timpul vizitei în China, reprezentanţilor CIC şi altor investitori pe termen lung să cumpere obligaţiuni ale statelor europene. "În privinţa obligaţiunilor guvernamentale europene precum cele ale Italiei şi Spaniei, doar băncile centrale cu anumite responsabilităţi pot investi. Este mai dificil pentru investitorii pe termen lung, ca noi, să facă astfel de plasamente. Ar putea exista oportunităţi de investiţii în domenii precum infrastructură şi proiecte industriale, iar acestea pot ajuta recuperarea economică", a spus el. Un consilier al băncii centrale a susţinut poziţia mai dură a şefului CIC. "Om fi noi săraci, dar nu suntem proşti. Trebuie să urmăm principiile comerciale în astfel de investiţii. Asta înseamnă că vrem profit", a declarat Xia Bin, consilier la Banca Chinei.

În timpul unei vizite în februarie a cancelarului german Angela Merkel în China, premierul Wen Jiabao a declarat că Beijingul analizează creşterea particpării la fondurile de salvare înfiinţate de UE împotriva crizei datoriilor, însă nu şi-a luat angajamente explicite.

• Economiştii avertizează asupra pericolelor pe termen lung de salvare a băncilor europene

Puţini invidiază laudele aduse preşedintelui BCE, Mario Draghi, săptămâna trecută, pentru faptul că el şi instituţia sa au împiedicat o criză dezastruoasă a creditelor, inundând cu împrumuturi ieftine băncile în luna decembrie. Dar în spatele recunoştinţei faţă de Draghi se ascunde temerea că banii uşori ar putea crea condiţiile pentru o nouă criză bancară timp de mai mulţi ani de aici încolo, scrie New York Times în ediţia de duminică.

Economiştii avertizează că, din cauza finanţării ieftine a BCE, băncile "'bolnave'' sunt supuse acum unei presiuni mai reduse pentru a-şi curăţa împrumuturile neperformante. BCE, spun ei, ar putea da naştere involuntar unei cohorte de "bănci zombie", împovărate de credite neperformante şi active care rămân în cărţi, cum ar fi cele care au contribuit la a face deceniul 1990 unul pierdut pentru Japonia.

"Este un pariu imens", a declarat Charles Wyplosz, profesor de economie la Graduate Institute din Geneva. "Dacă criza se termină cu bine, BCE va fi realizat un miracol. Dacă lucrurile merg prost, atunci băncile comerciale vor fi într-o situaţie mult mai gravă decât anterior", a adăugat el, citat de Agerpres. În opinia sa, BCE ar putea face sistemul bancar mai fragil, încurajând instituţiile să se împovăreze cu active riscante, în special obligaţiuni guvernamentale din ţări cu probleme din zona euro, cum ar fi Spania sau Italia. Băncile ar putea utiliza aceste active drept garanţie pentru mai multe împrumuturi de la banca centrală.

New York Times aminteşte că în decembrie, BCE a invitat băncile să împrumute bani la rate ale dobânzii de referinţă de 1% pentru trei ani, comparativ cu o maturitate maximă anterioară de un an. Băncile au putut împrumuta cât au vrut cu condiţia să ofere garanţii. Au profitat de ocazie şi 523 de bănci au împrumutat 489 de miliarde de euro (647 miliarde dolari).

Cascada de cash a îmbunătăţit starea de spirit din zona euro şi poate ajuta chiar regiunea să evite o recesiune economică gravă. Dar nu este clar încă cum vor folosi băncile banii şi dacă îi vor cheltui cu înţelepciune. Unele bănci - nimeni nu ştie cât de multe - îi vor folosi pentru a acoperi managementul defectuos din trecut. "'Un efect colateral, care nu este bun, e acela că elimină presiunea de a curăţa bilanţurile", spune Joao Soares, partener la Bain & Company, o companie de consultanţă în management, specializată pe servicii financiare. Aşa cum a arătat experienţa Japoniei în anii 1990, "'băncile zombie'' au tins să acorde împrumuturi debitorilor cu probleme, pentru a evita recunoaşterea pierderilor din creditele neperformante. Drept rezultat, companiile cele mai sănătoase şi mai productive s-au luptat să găsească credite.

"Băncile zombie sprijină companiile zombie", a declarat Nicolas Veron, senior fellow la Bruegel, o organizaţie de cercetare de la Bruxelles, adăugând: "Băncile Zombie nu vor extinde creditul la debitori care au nevoie de el. Acest lucru este rău pentru economie". În opinia sa, BCE este conştientă de riscuri, dar nu are altă alternativă, atât timp cât guverne precum cele din Italia sau Spania se luptă pentru a recâştiga încrederea investitorilor.

BCE vrea ca băncile să utilizeze banii pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor şi a sprijini economia. Acest lucru este crucial în Europa, unde băncile, mai degrabă decât pieţele de capital, sunt principala sursă de credite pentru corporaţii. Dar analiştii bănuiesc că băncile folosesc o mare parte din bani pentru a cumpăra obligaţiuni guvernamentale. Acest lucru ar putea explica de ce ratele dobânzilor la obligaţiunile spaniole si italiene au scăzut în ultimele săptămâni.

A împrumuta de la BCE la 1% şi a folosi banii pentru a cumpăra obligaţiuni plătind multe puncte procentuale mai mult este o afacere frumoasă pentru bănci - atât timp cât emitenţii rămân solvabili.

Jörg Rocholl, preşedintele "'European School of Management and Technology "' din Berlin, a declarat că există pericolul ca banii cash de la BCE să încurajeze băncile slabe să-şi asume riscuri mari în încercarea disperată de a echilibra pierderile.

În lumea academică, fenomenul este cunoscut sub numele de "'gambling for resurrection''(o situaţie din relaţiile internaţionale când un lider slăbit intern este dispus să rişte războiul pentru a-şi păstra mandatul, n.red), a spus Rocholl. "Băncile care sunt într-o situaţie dificilă nu se gândesc la decizii prudente de creditare. Ele încep să rişte", a adăugat el. Speculaţiile se focalizează pe suspecţii obişnuiţi, precum unele instituţii publice germane cunoscute sub numele de "'landesbanks'', sau bănci spaniole numite "'cajas''. Unii experţi sunt de părere că "'băncile zombie'' nu sunt o problemă serioasă, parţial pentru că autorităţile de reglementare presează băncile să crească cantitatea de capital pe care o deţin în relaţie cu banii pe care-i împrumută. Această presiune va expune în cele din urmă băncile slabe. Chiar în contextul în care unii economişti şi analişti se tem cu privire la posibilele efecte de denaturare pe care banii cash ai BCE le-ar putea avea asupra sistemului bancar, cei mai mulţi cred că BCE nu a avut de ales, îndeosebi având în vedere că majoritatea ţărilor europene nu deţin mecanisme de lichidare a băncilor bolnave.

Acum, guvernelor le revine sarcina de a recâştiga încrederea investitorilor. Acest lucru va ameliora automat sănătatea băncilor, prin creşterea valorii deţinerilor lor de obligaţiuni suverane, care în multe cazuri este enormă.

"Am ajuns într-un punct în care nu ar fi trebuit să ne aflăm niciodată. Dar având în vedere că am atins acest punct, trebuie să luăm măsuri neconvenţionale", a declarat Harald Benink, profesor la Universitatea Tilburg din Olanda.

•

Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, se vor întâlni cu premierul chinez Wen Jiabao în cadrul unei reuniuni amânate din octombrie 2011. Agenda de astăzi include, de asemenea, cooperarea în materie de energie, urbanizare sustenabilă, comerţ, finanţe, protecţionism şi probleme regionale, colaborarea în domeniul ştiinţelor biologice.

• • Moment "crucial" al crizei datoriilor în UE, potrivit Chinei

Criza datoriilor din Europa trece printr-un "moment crucial", a apreciat ieri un oficial chinez, în ajunul unui apropiat summit cu UE ce va avea loc la Beijing şi după votarea unor noi măsuri de austeritate în Grecia pentru salvarea ţării de la faliment. "China este îngrijorată" de această criză, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Liu Weimin. Beijingul şi-a exprimat de mai multe ori voinţa de a participa la Fondul european de stabilitate financiară (FESF), apoi la Mecanismul european de stabilitate (MES), care ar urma să devină funcţional în iulie 2012.

Totuşi, a doua economie mondială, ale cărei rezerve de schimb sunt în total de ordinul a 3.200 miliarde de dolari, nu şi-a luat niciun angajament în cifre.