INTERVIU CU MIKE BORZE, ŞEFUL BENQ PE FRANŢA ŞI ECE "Sistemul financiar global este putred"

Reporter: Cum regăsiţi România când reveniţi în ţară, din punct de vedere politic şi economic?

Mike Borze: Din punct de vedere al politicului din România, mi-e jenă de nivelul la care se discută. Este pierdere de timp şi este degradare morală ca să asculţi discuţiile şi polemicile politicienilor români. Este jenant. M-am oprit de vreo patru ani să mai dau drumul la televizor, ca să nu pierd vremea degeaba. Prefer să citesc ceva. La nivel politic ştiu puţin şi mă interesează puţin. Când vine vorba de politicieni, am şi un contact destul de mare, pentru că, de fiecare dată când vin politicieni la Viena, mă sună doamna ambasadoare şi îmi zice: "Vine domnul Varujan Vosganian, trebuie să ne întâlnim. Vine doamna Udrea, trebuie să luăm masa", şi tot aşa. Am început să mai selectez şi rar mă duc la întâlnirile cu politicieni, pentru că, în general, când am de-a face cu un politician, de orice naţionalitate, primul lucru pe care îl fac cu cartea sa de vizită este să o arunc la coşul de gunoi. Nu merită să scrii un email de răspuns niciunui politician. Nu am întâlnit încă unul căruia merită să îi scrii şi să investeşti timp în a sta de vorbă cu el. Nu ajută la nimic.

La nivel economic, sigur că mă uit la indicatorii care mă interesează din piaţa de business. Nu neapărat că îmi place ceea ce văd, dar întotdeauna într-o situaţie de criză este o oportunitate, iar aceasta trebuie folosită.

Reporter: Cum este privită piaţa din ţara noastră în cadrul BenQ Europa? Există reticenţe din partea occidentalilor?

Mike Borze: Colegii mei din alte ţări nu au voie să comenteze despre cum îmi administrez eu afacerea. Niciunul nu are dreptul să comenteze cum administrez sau să întrebe de ce procedăm într-un anumit mod. Sigur, ne întâlnim şi facem anumite analize comune, unde discutăm, cu uşile închise, între noi, în cazul că, spre exemplu, o ţară are rezultate mai slabe. Ne întâlnim cu directorul respectiv, îi ascultăm propunerile şi decidem împreună ce trebuie făcut. Găsim soluţii împreună. Dar aceste intervenţii se fac numai în cazuri extreme. Eu sunt şef peste Europa de Est şi Franţa, lucrurile merg bine, dar chiar dacă nu ar fi aşa, este mai greu să vină colegii mei, toţi mai tineri decât mine, şi să mă întrebe ce şi cum am făcut.

Reporter: Sistemul bancar nu se simte foarte bine. BenQ lucrează cu băncile?

Mike Borze: Nu lucrăm cu băncile, nu avem niciun ban luat de la bănci, niciun fel de credit, niciun cent. Nu avem de plătit dobânzi sau ceva de acest gen, problema este că am bani în cont şi nu iau pe ei nimic. Lumea trebuie să realizeze faptul că nu trebuie să consume ceea ce nu are. Dacă mă duc la magazin şi trebuie să plătesc, dar nu am bani, nu îmi dă. Lumea cheltuieşte de două, trei, patru sau chiar, în unele ţări, de zece ori mai mult decât are. Am auzit lunile trecute, spuneau cei de la agenţiile de rating, că dacă America nu creşte limita de credit de împrumut cu nu ştiu câte sute de miliarde, sau mii de miliarde, li se taie ratingul AAA. Este o anomalie, întrucât cu cât ai mai mulţi bani cash şi mai puţine datorii, este mai sănătos. Cum să îţi păstrezi ratingul AAA dacă tu faci datorii? Este un nonsens, aici stă toată putreziciunea sistemului. Sistemul financiar este putred. De exemplu, Austria, care este ţară bogată, putea să îşi acopere datoriile în cinci ani de zile. De asemenea, noi plătim 10 miliarde anual dobânzi la bănci. Păi cu 10 miliarde faci mii de kilometri de autostradă, mii de şcoli, tot ce vrei. Există potenţial enorm, dar totul se scurge printre degete, la bănci. Tot cei care fură au şi profit.

Reporter: Cum vedeţi măsura de "bail-in" în sistemul bancar, de salvare a băncilor cu probleme din banii deponenţilor?

Mike Borze: Nu trebuie să ai peste 100.000 de euro, pentru că în Austria sunt 30 de bănci. Pui câte 100.000 în fiecare loc şi gata. Poate fi ocolită uşor reglementarea asta. Nu cred că se va aplica şi la companii, pentru că nu are cum să garanteze statul pentru banii companiilor. Este, iar, o încercare diavolească a politicienilor de a folosi banii altora pentru ei. Toţi vor să strângă bani pentru ei, nu au niciun interes să ajute lumea. Nu are nimic de a face cu binefacerea, tot la fel cum nu a avut de a face cu binefacerea invazia americanilor din Irak. Nu au ei treabă cu Saddam Hussein, ci cu petrolul de acolo. Nu se face nimic în ziua de astăzi ca bun creştin. Este numai pur interes. Scopul sunt banii.

Reporter: Când şi cum credeţi că se va sfârşi această revoluţie digitală de la nivel global?

Mike Borze: Tot aşa cum la un CD-ROM există o limitare fizică, mecanică a vitezei de rulare, tot aşa şi pe plan psihologic. Oamenii vor spune "Nu mai vreau telefon, nu mai vreau internet, m-am săturat. Nu îmi mai trebuie nimic, ci doar linişte". Tot mai mulţi oameni încep să gândească aşa. Generaţia de acum devine digital-native, sunt născuţi digital, sunt semi-roboţi. Stăteam de vorbă cu fiica cea mică, pentru că mai verific din când în când câte mesaje primeşte. A ajuns să primească 100 de mesaje pe oră. După digital-native vine o boală: demenţa digitală. Este ceea ce ne aşteaptă. Asta va lovi în toate companiile de profil. Oamenii au ajuns să cumpere orice este nou apărut pe piaţă, chiar dacă nu au nevoie de acel ceva. Eu încerc să mă ţin cât mai departe de telefon, spre exemplu. Virtualul a înlocuit realul, lumea nu mai este reală, ci virtuală. Vorbeam cu nişte copii şi îmi spuneau că au 1.500 de prieteni pe Facebook. Le-am explicat că în loc să aibă 4-5 prieteni reali, stau ca proştii într-un mediu virtual, unde 1450 sunt necunoscuţi. O corespondenţă moartă, fără sens, doar pentru a fi cool.

Sunt complet împotriva a tot ce înseamnă Facebook şi Social Network. Toate te asocializează, niciuna nu te face să socializezi. Toate sunt ultimul lucru pe care mi-l doresc. Nu aţi văzut că toate conflictele din nordul Africii au fost virtuale? Câteva bombe, în rest totul este virtual. Deja avem de a face cu un război psihologic foarte accentuat. Sunt total împotriva lor, dar lucrez într-o industrie care le facilitează şi probabil că voi ieşi de aici înainte de a fi prea târziu.

Reporter: Când credeţi că va veni acel punct?

Mike Borze: Probabil că nu trec 5 ani până când lumea va ajunge la concluzia că trebuie să se întoarcă la viaţa adevărată. Pentru mine, perioada de 5 ani înseamnă retragerea din tot ceea ce înseamnă digital. Lucrez în acest domeniu de când mă ştiu, am terminat şi facultatea de informatică. Lumea, în 5-10 ani va conştientiza. În Coreea, spre exemplu, unde sunt clase numai de notebookuri, de tablete, copiii nu mai ştiu să scrie. Devenim analfabeţi digitali. Când această generaţie va ajunge la putere, s-a terminat. Ce mai faci cu ei dacă ai o pană de curent? Nu e un viitor roz cu virtualitatea. Sunt obişnuit să fiu altfel, să înot împotriva curentului.

Reporter: Cum v-a afectat criza din Ucraina afacerea de la nivel european?

Mike Borze: Dacă nu era criza din Ucraina, eram deja în turn-around. Se întorcea curba. Până acum, s-a tot dus în jos, dar din trimestrele trei şi patru de anul trecut a reînceput să urce. Prostia asta din Ucraina a făcut pieţele instabile. Oamenii au devenit redundanţi, se gândesc mai mult până să acţioneze. Până la urmă nu este vorba despre Crimeea, cu ea sau fără ea, nici Rusia nu e mai bogată, nici Ucraina mai săracă. Este vorba despre gazele din Rusia. Oricum, ideea e că Europa de Vest, Germania, depinde 80% de gazele de acolo. Ori Germania nu poate lua niciodată nicio măsură împotriva Rusiei, nici dacă aceştia invadează toată Ucraina. Germania nu are alternativă pentru gazul Rusiei, deocamdată. Suntem în prag de al treilea război mondial, care nu va fi unul militar, ci economic şi psihologic.

Reporter: Care a fost cel mai bun an al companiei de până acum?

Mike Borze: Cel mai bun an la nivel european a fost 2007, iar după criză, 2011 a fost din nou un an bun, în 2013 am crescut, 2014 a început foarte bine. Dacă nu era problema cu Ucraina, 2014 avea o creştere de 20 - 30% în Europa de Est. Acum va trebui să ne mulţumim cu 10-15%. Sigur, pierdem 5-10 procente doar din cauza Ucrainei. Cred că noi, pe un fond de descreştere a pieţei în ultimii ani, am reuşit să creştem. Asta înseamnă că facem ceva mai bine decât concurenţa. A avea 50% din piaţa de proiectoare înseamnă ceva. Îmi doresc să fiu în top 3, cu toate produsele, în toate ţările. Când eşti acolo, ai o anumită poziţie consolidată, iar acest lucru este general valabil în toată lumea. Noi am folosit criza ca o oportunitate şi cred că am folosit-o bine. România, cu 50%, este a doua ţară după Lituania din punct de vedere al cotei de piaţă din Europa de Est. Per ansamblu, ţinând cont de situaţia în care se află, ţara noastră s-a descurcat bine. Polonia şi Cehia sunt motoarele care duduie. România este constant între locurile trei şi patru. Ucraina e pierdută, cel puţin pentru acest an.

Reporter: Aveţi în plan extinderi ale gamei de produse sau pe alte teritorii?

Mike Borze: Toate produsele pe care le-am adus în Europa se regăsesc şi în România. Tot ce este în depozit în Olanda, vine şi aici, indiferent de produse. La nivel de teritorii, nu există ţară mare în care să nu fim prezenţi în lume şi în Europa, s-ar putea să fie o schimbare şi să mai primim o ţară care să se lipească de Europa. Nu are niciun rost să te retragi de nicăieri. Atâta timp cât există business şi cerinţe, de ce să te retragi? În Ucraina va fi mai puţin business decât a fost, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne retragem de acolo.

Reporter: Ce categorii de produse au început să aibă probleme la vânzări?

Mike Borze: Camerele digitale au murit cu 30-40%, ce să faci cu ele dacă toată lumea are X megapixeli pe telefon şi tabletă? Nici nu mai port camera cu mine, am acasă 10. Am pe telefon 10 megapixeli şi îl port oricum tot timpul cu mine. Pe de altă parte, un laptop nu îl poţi înlocui cu o tabletă, sunt două lucruri diferite. Cred că vor rămâne şi vor trebui să rămână.

Reporter: Care consideraţi că ar fi punctele slabe ale BenQ?

Mike Borze: Punctul slab este, desigur, lipsa de sânge din vene de la unii colegi din vestul Europei, care frânează introducerea de produse noi. În sensul că, dacă un produs nu poate fi vândut în Anglia, Franţa, Germania, ţările mari de principiu, este foarte dificil să îl aduci într-o ţară, două din Europa de Est. Dacă cei din Vest ar fi mai activi, mai agresivi, ar fi mai uşor pentru noi. Sunt prea comozi colegii din Vest. Am încercat să îi mai capacitez în ultimii ani, să mai aducem un produs din categoria celor mari: laptopuri şi tablete, televizoare, smartphone-uri. Dacă am lua 1% în plus la cota piaţă de la nivel european pentru unul dintre aceste trei produse, am avea un miliard de euro în plus la cifra de afaceri, pe an. Îmi e greu să-i înţeleg de ce sunt aşa reticenţi. Aici este războiul meu şi sper ca, măcar anul viitor, să aducem o linie de noi produse mari în piaţă.