Întreprinzătorii se tem încă de noul Cod Fiscal

• Maria Grapini, preşedinte FEPAIUS: "Se poate, ca la începutul anului, întreprinzătorii să ştie ceva şi să se trezească cu altceva prin Codul Fiscal"

Erorile de redactare ale Codului Fiscal dau încă bătăi de cap mediului de afaceri. Micii întreprinzători au spus că impozitarea progresivă a microîntreprinderilor de la 2% în 2007 la 3% în 2009 a fost abrogată în Codul Fiscal, însă Ministerul Finanţelor a precizat că, de fapt, facilitatea acordată microîntreprinderilor nu se abrogă. Cu toate acestea, oamenii de afaceri cred că anul viitor Codul Fiscal le va crea mari probleme.

"Mi-e teamă că astfel de greşeli vor fi şi după 1 ianuarie 2007 şi nu văd un miracol peste noapte în acest sens", ne-a declarat Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale din Industria Uşoară (FEPAIUS). Domnia sa a spus că oamenii de afaceri pot şti ceva la începutul anului în legătură cu Codul Fiscal, iar apoi pot descoperi că realitatea este alta.

Gabriel Biriş, avocat Biriş&Goran, ne-a spus că "greşeala abrogării articolului care spunea că odată cu intrarea în UE nu se mai aplică regimul microîntreprinderilor aparţine Parlamentului". Domnia sa nu crede că "a fost doar o eroare de redactare, ci a fost o greşeală de votare pentru că au discutat o chestie pe care au uitat să o modifice".

Microîntreprinderile care realizează venituri din activităţi altele decât consultanţă şi management şi realizează din aceste activităţi cel puţin 50% din venituri, pot opta din 2007 între un impozit de 2% pe cifra de afaceri şi 16% pe profit. Din 2008, impozitul pe cifra de afaceri creşte la 2,5%, iar din 2009 acesta va fi de 3%.

Florin Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), ne-a declarat că "este foarte posibil ca de la 1 ianuarie să descoperim chestii noi introduse în Codul Fiscal". Domnia sa dă exemplul problemelor de parafiscalitate cu care se confruntă întreprinzătorii care, pe lângă impozitarea profitului, a dividendelor şi TVA, plătesc taxe pe care le percepe fiecare entitate juridică în mod separat.

Şi Cristian Pârvan, secterat general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România spune că nu a văzut forma finală a Codului Fiscal. "Văd că parlamentarii continuă cu tot felul de iniţiative care cer tot felul de modificări Codului Fiscal", ne-a declarat Pârvan. Domnia sa crede că întreaga incertitudine din rândul oamenilor de afaceri este cauzată de "bâlba din vacanţa parlamentară când s-a greşit textul Codului Fiscal, după care nimeni nu mai ştie ce s-a întâmplat".

Vicepreşedintele CNIPMMR acuză faptul că Guvernul nu a prezentat mediului de afaceri încă de acum patru-cinci ani normele europene pe diferitele domenii de activiatte pentru ca întreprinzătorii să se poată pregăti din timp. "De câteva luni ni se prezintă exigenţele Uniunii, însă firmele nu au apucat să se alinieze acestora, iar dacă se aplică la sânge normele UE vor fi foarte multe firme închise, iar şomajul va creşte major", crede Pârvu. Domnia sa dă ca exemplu spălătoriile auto care vor fi închise în proporţie de 90% din cauză că nu au utilaje ecologice, şi al carmangeriilor pentru care "o linie tehnologică completă la standarde europene se poate ridica la 400.000 de euro".

Maria Grapini este de aceeaşi părere în privinţa întârzierii Guvernului în instruirea întreprinzătorilor. "Ministerul Integrării Europene vrea să facă un CD cu procedurile de lucru pentru întreprinzători pe diverse domenii, însă o astfel de acţiune este târzie", crede preşedintele FEPAIUS. Domnia sa consideră că o astfel de pregătire trebuia să fie făcută acum câţiva ani pentru că "nu poţi recupera necunoaşterea şi timpul pierdut în câteva luni".

O altă strategie la care nu s-a gândit Guvernul, în opinia lui Florin Pârvu, este aducerea muncitorilor din estul ţării unde şomajul este ridicat, în zonele de vest sau în Bucureşti unde mâna de lucru aproape că lipseşte. "Guvernul trebuia să acorde facilităţi firmelor care aduceau aceşti muncitori şi le ofereau un loc de muncă", ne-a declarat vicepreşedintele Consiliului.

Florin Pârvu acuză şi fondurile insuficiente acordate prin proiectul de buget pe 2007 pentru IMM-uri. Ministerul Finanţelor a acordat 0,2% din PIB pentru IMM-uri, iar 40% din aceste fonduri se duc către Agenţia guvernamentală pentru IMM, iar 60% către Eximbank. "Întreprinzătorii mici şi mijlocii nu au nevoie ca banii aceştia să se ducă la Eximbank pentru că ei nu fac exporturi de milioane de dolari ca să ceară ajutorul Eximbank şi ar fi trebuit ca maxim 20% din fonduri să ajungă la această bancă", crede Florin Pârvu. Deşi Guvernul le promisese micilor întreprinzători 0,4% din PIB pentru 2007, aceştia au primit doar jumătate din promisiune. Surprizele pot urma însă şi după 1 ianuarie 2007, atât în privinţa Codului Fiscal, cât şi a impunerii normelor UE.