Investitorii privaţi din energie: Concesionarea terenurilor ADS către companiile publice reprezintă ajutor de stat acordat ilegal

Concesionarea terenurilor Agenţia Domeniilor Statului către companiile publice reprezintă ajutor de stat acordat ilegal, afirmă reprezentanţii Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA), Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) şi Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), într-un comunicat de presă remis Redacţiei.

Cele trei organizaţii patronale care reprezintă producători, dezvoltatori şi prestatori de servicii şi echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totală instalată de aproximativ 5 GW, arată că într-un proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat ADS vor fi concesionate 4000 hectare de teren către companiile cu capital de stat în vederea dezvoltării unor capacităţi de producere a energiei din surse fotovoltaice şi eoliene.

"În timp ce atingerea ţintelor de neutralitate climatică este un deziderat comun, o astfel de modificare legislativă trebuie să respecte normele europene privind concurenţa şi ajutorul de stat;o alocare directă a terenurilor către anumite societăţi este de natură a afecta negativ investitorii privaţi din domeniul energiei regenerabile şi piaţa internă de energie în ansamblu, descurajândîn acest fel investiţiile. În opinia noastră, o astfel de măsură trebuie să respecte principiul transparenţei şi al concurenţei loiale, ceea ce implică organizarea unor licitaţii publice pentru atribuirea concesiunilor sau cel puţin definirea unor criterii de selecţie clare şi nediscriminatorii; o negociere directă între ADS şi anumite companii selectate nu este în măsură să asigure astfel de condiţii echitabile de concurenţă", afirmă cele trei organizaţii patronale în documentul citat.

Reprezentanţii acestora precizează că modificările sugerate de ADS distorsionează concurenţa pe piaţa de energie, ca urmare a faptului că investitorii privaţi pot dezvolta proiecte doar pe suprafeţe sub 50 de hectare în baza interpretării restrictive a legii fondului funciar de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în timp ce statul va concesiona zone mult mai mari companiilor publice.

"În acest context, proiectul de act normativ poate fi clasificat drept ajutor de stat, ceea ce implică notificarea în prealabil a Comisiei Europene. În caz contrar, există riscul deschiderii unei proceduri de investigare împotriva României pentru încălcare normelor europene (...). Nu în ultimul rând, propunerea ADS ridică semne de întrebare cu privire la modul în care aceste capacităţi vor fi integrate în reţeaua naţională de transport a energiei electrice, având în vedere că nu există un plan pentru dezvoltarea infrastructurii necesare, iar parcurile eoliene şi solare prezentate nu prevăd nicio soluţie pentru stocarea energiei produse", mai susţin producătorii de energie din mediul privat.

Cele trei organizaţii patronale sunt nemulţumite de lipsa accesului mediului privat la finanţarea europeană alocată prin Fondul de Modernizare, care ar trebui să sprijine tranziţia energetică a României.

"Dezvoltatorii privaţi nu beneficiază de sprijin pentru integrarea stocării în proiectele lor. În pofida faptului că, din punct de vedere legislativ, dezvoltatorii pot integra stocarea, costul este prohibitiv. Mai mult decât atât, mult aşteptatul contract pentru diferenţă (CfD), care ar trebui să stimuleze investiţiile în sursele regenerabile, nu include componenta de stocare. În acest context, este criticabilă intenţia statului român de a finanţa din Fondul de Modernizare realizarea centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, la care a renunţat de mai multe ori în trecut. Contextul curent implică necesitatea sistemelor de stocare flexibile şi descentralizate, care să asigure echilibrul şi securitatea sistemului energetic, iar Fondul de Modernizare trebuie să susţină proiecte ce servesc tranziţiei energetice, care se pretează modelului curent de dezvoltare", precizează reprezentanţii celor trei organizaţii patronale.

Ei afirmă că hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect centralizat, cu o localizare unică, ceea ce îl face vulnerabil la fenomene meteorologice extreme - precum secetă şi inundaţii - care pot compromite funcţionarea sau siguranţa instalaţiei. Mai mult, costurile financiare şi temporale sunt foarte mari, ceea ce nu este rentabil din punct de vedere al beneficiilor şi nu se aliniază ţintelor europene şi naţionale pentru 2030, susţin producătorii din energie din mediul privat.

De altfel, cele mai recente date de la nivel european arată că în medie ponderată noile ţinte europene au crescut cu 63% datorită actualizării planurilor naţionale de energie şi climă (PNEC) a 12 state membre ale Uniunii Europene, la care se vor adăuga informaţiile din restul celor 15 planuri ale celorlaltor state membre. Până acum au fost demarate în UE proiecte de realizare a capacităţile de producere a energiei fotovoltaice pentru 208 GW, dar ţinta anunţată de cele 12 PNEC-uri publicate se ridică la 425 GW. Ţinând cont că mai sunt de aprobat şi publicat planurile pentru încă 15 state membre, experţii în energie au afirmat pentru pv-magazine.fr, că investiţiile în energia fotovoltaică vor duce până în anul 2030 la o capacitate totală de producţie la nivelul UE de peste 900 GW, cu mult peste ţinta de 750 GW stabilită de Comisia Europeană.