IOAN DENEŞ, MINISTRUL APELOR ŞI PĂDURILOR: "Suprafaţa terenurilor acoperite cu arbori, în creştere"

Suprafaţa totală de pădure, la nivelul ţării noastre, este de 7 milioane de hectare, iar dintre acestea terenurile acoperite cu arbori ocupă 6,9 milioane de hectare, a declarat, vineri, Ioan Deneş, ministrul Apelor şi Pădurilor, în cadrul Forumului pădurilor, industriei lemnului şi economiei verzi, organizat cu ocazia prezentării rezultatelor Inventarului Forestier Naţional - ciclul II (IFN 2).

Domnia sa a precizat că rezultatele acestui inventar arată creşterea suprafeţei terenurilor acoperite cu arbori din ţara noastră.

Ministrul Apelor şi Pădurilor a explicat: "Conform analizei, suprafaţa totală de pădure este de 7 milioane de hectare, din care terenurile acoperite cu arbori ocupă 6,9 milioane de hectare. Comparativ cu situaţia din IFN 1, suprafaţa totală a pădurii din IFN 2 este foarte apropiată de acesta, dar se constată creşterea suprafeţei terenurilor acoperite cu arbori în IFN 2, o creştere de circa 29.000 de hectare şi o scădere a suprafeţelor terenurilor destinate împăduririi ca urmare a lucrărilor de regenerare efectuate în perioada dintre cele două cicluri IFN".

Cifrele IFN sunt îmbucurătoare, a mai spus domnia sa, adăugând: "În România avem pădure, iar în afara fondului forestier administrat prin ocoalele silvice, acolo unde omul permite, pădurea se instalează singură".

Potrivit ministrului, volumul de lemn pe picior din păduri este de 2,3 miliarde de metri cubi, cu un volum mediu de aproape 340 de metri cubi pe hectar.

"Referitor la volumul de lemn pe picior din păduri, acesta a crescut de la 2,2 miliarde de metri cubi în IFN 1, la 2,3 miliarde de metri cubi în IFN 2, în special ca urmare a condiţiilor climatice mai favorabile. Volumul mediu anual recoltat în perioada 2013-2017, stabilit în baza informaţiilor comunicate de către Institutul Naţional de Statistică, este de 18,1 milioane de metri cubi pe an. Până la 5 decembrie 2018, a fost recoltat şi transportat din fondul forestier un volum de circa 16,8 miliaone de metri cubi, aşadar mai avem aproximativ 1 milion de metri cubi ca să ne atingem ţinta, conform posibilităţii de 18 milioane de metri cubi", a menţionat ministrul de resort.

Domnia sa susţine că, în ceea ce priveşte raportul dintre suprafaţa de pădure şi numărul de locuitori la nivel naţional, studiile au arătat că acesta este de 0,35 hectare/cap de locuitor, la data de 1 ianuarie 2017, populaţia României numărând 19,6 milioane de locuitori populaţie rezidentă, apropiat de media europeană de 0,31 hectare/cap de locuitor.

În privinţa tărierilor ilegale, demnitarul a adăugat: "Legat de tăierile ilegale şi de anumite cifre vehiculate în spaţiul public, doresc să fac următoarea precizare. În cadrul inventarului nu s-au cules date legate de tăierile ilegale sau legale. Au fost inventariaţi doar arborii în pieţe de probă, indiferent dacă aceştia au făcut obiectul unor lucrări silvice. Operatorii de teren nu au verificat dacă arborii sau cioatele inventariate erau sau nu marcaţi, marcate, sau dacă mărcile erau sau nu false sau dacă arborii au dispărut natural sau artificial. S-ar putea în ciclul trei să avem în vedere o astfel de analiză prin care acel studiu să ne spună foarte clar volumul, cantitatea de masă lemnoasă tăiată ilegal în România".

Ministrul Deneş a abordat în cadrul discursului său de vineri şi subiectul crizei lemnului de foc, menţionând că anul acesta, disponibilitatea lemnului de foc în depozite şi în rampe a acoperit, până la acest moment, necesarul de cerere venită de la populaţie, astfel încât "în 2018, nimeni din România, sau foarte puţini oameni, au mai auzit de criza lemnului de foc".

Potrivit ministrului Apelor şi Pădurilor s-a rezolvat problema produselor rezultate din doborâturi, produse accidentale şi s-a clarificat situaţia pădurilor, de sub 10 hectare, deţinute de micii proprietari şi a fost rezolvată problema legată de modificarea Codului Silvic prin care s-au deblocat aproximativ 2 milioane de metri cubi de produse, cu preponderenţă lemn de foc.

Inventarul forestier naţional este principalul instrument de evaluare statistică a resursei forestiere.

Primul ciclu al Inventarului Forestier Naţional s-a desfăşurat în perioada 2008-2012. În anul 2018 au fost finalizate lucrările pentru realizarea celui de-al doilea ciclu IFN, început în 2013.

• Cristian Pârvan, PIAROM: "România este o ţară tentantă prin prisma resurselor naturale pe care le are"

România este o ţară tenetantă prin prisma resurselor naturale pe care le are şi este de datoria tuturor actorilor implicaţi să ajute sectorul forestier, care valorifică pe termen lung lemnul, una dintre puţinele resurse naturale (cu excepţia sării) care se mai prelucrează la noi în ţară, a subliniat, vineri, în cadrul Forumului, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa a explicat: "Trebuie să înţelegem că având atâtea resurse suntem şi foarte tentanţi. Provocarea majoră, pe care o lansează cea de-a doua ediţie a acestui studiu, este cum putem să facem raţional ceea ce fac toate statele. Avem o avere, ce facem cu ea? Trebuie să încercăm ca toţi cei care suntem de bună credinţă să facem câte ceva, astfel încât toate resursele noastre naturale, şi mai ales pădurile, să fie un motor al dezvoltării locale".

Preşedintele PIAROM a subliniat că pădurile şi biomasa pot să contribuie la dezvoltarea zonelor în care nu mai avem aproape deloc industrie.

Dezindustrializarea României este o realitate, iar pădurile din ţara noastră sunt altă realitate, a conchis domnia sa.

• Ciprian Muscă, consilier Ministerul Apelor şi Pădurilor: "Suprafeţele de pădure din România, care au potenţial să fie încadrate ca păduri virgine ajung la 26.000-30.000 de hectare"

Suprafaţa de păduri a României este formată în proporţie de 60% din arbori cu vârste între 20 şi 80 de ani, astfel că suprafeţele care au potenţial de a fi încadrate ca păduri virgine ajung la aproximativ 26.000-30.000 de hectare, a afirmat, vineri, Ciprian Muscă, consilierul ministrului Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş.

Conform domniei sale, raportat la media europeană (aproximativ 5 mc/an/ha), pădurile României au un ritm de creştere bun, de circa 8 mc/an/ha, adăugând că "noi recoltăm sub 4 mc/an/ha".

Suprafaţa disponibilă în pădurile din România pentru recoltarea lemnului este de 5,5 miliaone de hectare, din totalul de 6,9 milioane de hectare în total, a mai spus reprezentantul ministerului de resort.

• Fordaq România: "În 2013, ţara noastră exporta aproape 2 milioane de metri cubi de cherestea de răşinoase"

Reprezentanţii Ministerului Apelor şi Pădurilor au făcut publice pentru prima dată rezultatele IFN (Inventarului Forestier Naţional) care acoperă perioada 2014-2018 în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului şi Economiei Verzi, organizat de Fordaq România - Comunitatea Forestierilor, în parteneriat cu Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit Fordaq România, concluzia pe baza datelor din Ciclul II al IFN este că pădurile se află într-o stare bună, lucru care a reieşit şi din cercetarea din primul ciclu al studiului.

Fordaq România precizează: "Datele obţinute prin IFN se bazează pe cercetări statistice de mare anvergură, care verifică în teren suprafaţa fondului forestier, volumul de masă lemnoasă şi starea pădurilor, şi care analizează îndeosebi sustenabilitatea valorificării resurselor forestiere, pusă în evidenţă de raportul dintre creşterea pădurii şi volumul «dispărut» din păduri. O analiză Fordaq România arată că volumul de lemn aşa-zis «dispărut» din păduri a atins un maxim între 2011-2014, a scăzut mult în anii 2015-2016 (datorită introducerii Radarului Pădurilor), apoi a scăzut şi mai mult în 2017 (datorită introducerii Inspectorului Pădurilor, a intensificării controlului)".

În 2013, ţara noastră exporta aproape 2 milioane de metri cubi de cherestea de răşinoase, iar importurile de buştean şi cherestea erau practic inexistente, iar astăzi, importăm 3 milioane de metri cubi de lemn rotund de răşinoase la care se adaugă importuri de 0,3 milioane de metri cubi de cherestea, iar exporturile de cherestea de molid ating 0,7 milioane de metri cubi, mai arată Fordaq România.

Conform Fordaq România, doar un milion de metri cubi intră în biomasa pentru energie, fiind o industrie care este, deocamdată, slab dezvoltată în ţara noastră.