Iohannis: "Defrişările ilegale, pe agenda şedinţei CSAT"

Actualizare 20:23 MMAP: "Articolul 20 este unul dintre principalele instrumente de combatere a tăierilor ilegale"

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) transmite că, prin prevederile articolului 20 din noul Cod Silvic, se instituie obligaţia ca deţinătorii acestor terenuri să încheie contracte de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic (de stat sau privat), care va asigura serviciile silvice (pază, igienizare etc.) pentru respectivul teren, astfel că "putem spune că articolul 20 al noului Cod Silvic, este unul dintre principalele instrumente de combatere a tăierilor ilegale".

Potrivit MMAP, România deţine, în prezent, circa 700.000 ha de pădure care ar intra sub incidenţa articolului 20 (alin.1.1 şi alin. 1.2) al noului Cod Silvic. Dintre acestea, aproximativ 420.000 ha sunt terenuri aflate în proprietatea micilor proprietari care nu au posibilitatea de a se asocia în suprafeţe de cel puţin 100 ha, pentru a îşi elabora amenajament silvic, aşa cum îi obligă legea în prezent. În baza actualului Cod Silvic, neputându-se exploata masa lemnoasă, aceste suprafeţe sunt, practic, nepăzite şi neadministrate.

Din cauza lipsei contractelor de pază, aceste 420.000 ha sunt suprafeţele cele mai expuse tăierilor ilegale.

Diferenţa până la 700.000 ha, este formată din suprafeţe deţinute de micii proprietari, dar care sunt administrate şi pentru care există amenajament silvic.

MMAP transmite că în România, în acest moment, micii proprietari de pădure sunt obligaţi să respecte regimul silvic, ceea ce presupune costuri foarte mari de asigurare a pazei şi integrităţii pădurii, să asigure lucrările de regenerare ale acesteia, să realizeze lucrările de prevenire şi combatere de boli şi incendii şi multe altele, prevăzute în articolul 17 din Codul Silvic aflat în Parlament. Deoarece, pentru suprafeţele de pădure, nu există subvenţii care să vină în sprijinul proprietarilor (aşa cum se întâmplă în cazul terenurilor agricole), iar beneficiile economice ale pădurii se pot obţine după 25-100 de ani în funcţie de specie, micii proprietari au doar costuri de întreţinere.

Ministerul menţionează că într-adevăr, acest articol permite exploatarea fără amenajament silvic a acestor terenuri, însă în limita a maxim 3mc/an/ha, o cantitate mică din punct de vedere silvic (aproximativ jumătate din creşterea medie anuală de 5,6mc/an/ha), care însă ajută foarte mult micii proprietari, asigurându-le lemnul de subzistenţă pentru încălzire. "Orice tăiere mai mare de 3mc/an/ha este strict interzisă, fără să existe amenajamentul silvic. Aceste suprafeţe rămân parte a Fondului Forestier Naţional, iar proprietarii au posibilitatea de a solicita elaborarea de amenajamente silvice pentru ele, costurile fiind suportate de către stat", se arată într-un comunicat al MMAP

Toate aceste prevederi au fost solicitate de asociaţiile din care fac parte peste 700.000 de mici proprietari de pădure.

În plus, orice recoltare de masă lemnoasă, inclusiv cele care intră sub incidenţa articolului 20, se raportează în SUMAL, existând oricând posibilitatea controlului prin Radarul Pădurilor, precizează Ministerul.

Potrivit instituţiei, afirmaţia conform căreia micii proprietari care deţin amenajament silvic vor renunţa la actul de reglementare după intrarea în vigoare a noului Cod Silvic nu se susţine, deoarece limitarea exploatării la maxim 3mc/an/ha nu le-ar aduce niciun avantaj de ordin economic.

Totodată, Ministerul menţionează că afirmaţia conform căreia "ar exista peste 1,2 milioane ha de pădure deţinute de micii proprietari", vehiculată în spaţiul public, nu se susţine din datele deţinute de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi îi invită pe cei care vehiculează această cifră să prezinte şi sursa de provenienţă a datelor.

Referitor la acest subiect, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, a declarat: "Constat, cu profundă dezamăgire, felul în care anumiţi politicieni lansează informaţii în spaţiul public, menite să truncheze realitatea şi să dezinformeze. Eu am convingerea că, săptămâna aceasta, Parlamentul va vota noul Cod Silvic, inclusiv cu votul unor colegi din PNL. Evident, vorbesc despre acei colegi de bună credinţă, care se gândesc la beneficiile românilor care i-au trimis în Parlament, şi nu la interese economice. După ce actul normativ va fi promulgat de Preşedinte, vom avea în sfârşit un Cod Silvic care combate tăierile ilegale, elimină monopolul, oferă sprijin micilor proprietari de pădure şi susţine industria românească de profil".

(E.D.)

---

Actualizare 19:37 Iohannis, despre ordonanţa de interzicere a exporturilor de lemn: "Voi analiza foarte bine chestiunea"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, despre intenţia Guvernului de a da o ordonanţă care să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă, că va analiza foarte bine această chestiune şi că în principiu sprijină orice acţiune care duce la oprirea defrişărilor.

"Primul-ministru m-a informat că doreşte să emită un astfel de act. Competenţele economice sunt la Guvern, nu mai preşedinţie, dacă evident, dacă actul va ajunge la preşedinţie, voi analiza foarte bine această chestiune", a spus Klaus Iohannis.

El a continuat: "Până acolo, pot să vă spun că în principiu sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defişările ilegale. Dacă aceasta este cea mai bună, vom vedea când vom cunoaşte şi argumentaţia Guvernului".

(Elena Deacu)

---

Actualizare 18:30 Şeful Statului:"Nu intenţionez să sesizez CCR pe modificările la Codul Silvic"

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că a fost definitivată ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care cuprinde şi tema defrişărilor ilegale, precizând că până la şedinţă toate instituţiile abilitate trebuie să prezinte materiale care să ofere "o imagine mai clară" asupra amplorii acestui fenomen.

"Lucrurile au evoluat, nu mai sunt doar la nivel de intenţie. Am avut săptămâna trecută o discuţie cu premierul despre ordinea de zi pentru următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedură legală, şi am definitivat ordinea de zi pentru următoarea şedinţă a CSAT. Astfel, ea conţine o analiză a situaţiei în domeniu şi până la această şedinţă aşteptăm materiale de la toate instituţiile abilitate pentru a avea o imagine mai clară asupra amplorii şi pagubelor produse de defrişările ilegale", a declarat Iohannis, răspunzând unei întrebări privind Codul Silvic şi tema defrişărilor ilegale.

Întrebat ce decizie va lua în această privinţă, Iohannis a spus că, într-o primă fază, se doreşte realizarea unei analize şi abia apoi vor fi luate decizii.

Iohannis a mai declarat că nu intenţionează să sesizeze Curtea Constituţională pe Codul Silvic, precizând că articolul 20 deschide posibilitatea defrişărilor necontrolate, şi menţionând că în opinia sa, tăierile ilegale reprezintă un atentat la siguranţa naţională.

"Dacă aş fi dorit, aş fi putut să fac lucrul acesta din capul locului. Însă este important, atăta vreme cât se mai poate discuta ceva, să vedem unde sunt problemele", a mai spus Şeful Statului.

Preşedintele a menţionat că, în baza sesizării Consiliului Concurenţei, aspectul care a dus la foarte multe discuţii în spaţiul public este în jurul cotei de 30%, propusă în actul normativ.

"Nu s-a discutat însă decât foarte puţin despre un alt lucru sesizat, şi care se găseşte la articolul 20, care practic deschide posibilittea defrişărilor absolut necontrolate, pe suprafeţe mai mici de 10 hectare. Mi se pare că aici este nevoie de o analiză aprofundată", a explicat şeful statului.

Klaus Iohannis a mai spus că, personal, consideră că "tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională".

(A.C.)

-------------

Actualizare 16:54 Camera Deputaţilor va discuta miercuri cererea de reexaminare a Codului Silvic

Camera Deputaţilor va dezbate în şedinţa de miercuri cererea de reexaminare a preşedintelui la Codul Silvic şi proiectului legii insolvenţei persoanei fizice, a anunţat secretarul Camerei, deputatul Nicolae Mircovici.

Mircovici a făcut această precizare după şedinţa Biroului Permanent al Camerei.

(E.D.)

------

• Lucia Varga: "Liberalii ar putea vota Codul Silvic numai dacă se elimină articolul 20"

Liberalii vor solicita retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, în caz contrar urmând a vota împotriva legii, în varianta care va ajunge în plen.

"Vom solicita retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic şi admiterea discutării în parte a articolul 20 şi eliminarea acestuia. PNL consideră că trebuie eliminat articolul 20 pentru că aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite tăierea pădurilor fără document tehnic, fără amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor", a anunţat fostul ministru Lucia Varga, luni, după şedinţa conducerii PNL.

Deputatul liberal a precizat că "în România există peste 200.00 de hectare de păduri în zone de strictă protecţie, în jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% şi că, prin amenajamentul silvic, este interzisă tăierea copacilor, aceştia având rol de protecţie în caz de viituri".

"PNL ar putea vota Codul Silvic iniţiat de PSD numai dacă articol 20 va fi rediscutat şi eliminat în comisii, altfel, va vota împotrivă", a arătat Lucia Varga, despre discuţia de miercuri care va avea loc în Camera Deputaţilor, când proiectul de lege ar urma să fie introdus pe ordinea de zi a plenului.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţea trecută, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi "împotriva" cererii şi 21 "pentru"".

Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat, marţi, după ce comisiile juridică, agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a preşedintelui la Codului Silvic, faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste.

Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, declara, după votul din comisii, că articolul 20 din Codul silvic care permite exploatarea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament trebuie eliminat deoarece se favorizează tăierile ilegale de păduri, adăugând că PNL ar vota Codul silvic dacă este acceptat acest amendament de eliminare a acestei prevederi.

(Elena Deacu)

----------------

Actualizare 14:15 "Nostra Silva" îi cere lui Iohannis să medieze problema tăierile ilegale

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România "Nostra Silva", "în contextul dezbaterilor din România privind Codul Silvic, fenomenul tăierilor ilegale şi necesitatea impunerii unor măsuri excepţionale de interzicere a exportului de lemn neprelucrat", cere Preşedintelui Klaus Iohannis să-şi exercite atribuţiile de mediere pe această problemă, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.

Federaţia solicită Preşedintelui să dispună "organizarea unei dezbateri între stat şi societate pentru găsirea celei mai bune soluţii de eliminare integrală: a tăierilor ilegale; a poziţiei de monopsol în piaţa lemnului; a concurenţei neloiale; a jocurilor politicianiste cu soarta pădurilor României; a banilor negri din lemn din campaniile electorale ale tuturor partidelor.

"În funcţie de concluziile acestei dezbateri, vă rugăm să analizaţi ulterior dacă se impune instituirea unei comisii prezidenţiale pentru analiza pădurilor României", potrivit sursei.

În acest sens, vă supunem atenţiei o analiză privind fondul forestier din România, date privind tăierile ilegale şi justeţea unei măsuri de interzicere a exportului:

Efectele directe ale tăierilor ilegale de păduri asupra mediului şi schimbărilor climatice sunt binecunoscute. Combaterea tăierilor ilegale este un deziderat al întregii societăţi, susţinere care s-a remarcat în puternica mobilizare civică pentru protestul din 9 mai 2015.

Proprietarii de păduri au fost parte activă a acestui protest masiv şi au contribuit la alcătuirea listei de revendicări în 10 puncte a protestului, dintre care primul punct este «combaterea tăierilor ilegale». Reacţia Guvernului României a fost iniţierea a două acte normative - ordonanţe de urgenţă - prin care să interzică pentru trei luni exportul de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestele şi lemn de foc. În acest context al obiectivului comun al combaterii tăierilor ilegale, vom analiza măsurile propuse prin cele doua ordonanţe de urgenţă privind interzicerea exportului de lemn brut şi a unui sistem de licenţiere a exportului intracomunitar din astfel de produse.

În nota de fundamentare a acestor proiecte de ordonaţă se consemnează: «În România, conform datelor deţinute de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice - Serviciul Inventarul Forestier Naţional, suprafaţa defrişată în perioada 2003-2005 a fost de 32.600 ha, iar volumul de lemn recoltat din păduri în intervalul 2008-2014 este estimat la o medie anuală de 26,7 milioane metri cubi, în timp ce din datele Institutului Naţional de Statistică reiese faptul că volumul de masă lemnoasă autorizat şi recoltat în acelaşi interval de timp este de aproximativ 18 milioane metri cubi pe an.

În baza cifrelor de mai sus rezultă faptul că volumul de masă lemnoasă nefiscalizată este de aproximativ 8,7 milioane metri cubi, implicând pierderi majore la bugetul de stat, simultan cu fragilizarea ecosistemelor naturale şi aducând atingere dreptului la un mediu natural sănătos».

Din informaţiile publice şi oficiale de care dispunem, nu există date ale Inventarului Forestier Naţional care să confirme acest cifre.

Prima etapă a acestei cercetări statistice s-a facut între anii 2008-2013, cercetări asumate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi recepţionate de minister, care au concluzionat că stocul de masă lemnoasă în pădurile României este de 2,2 miliarde metri cubi masă lemnoasă faţă de 1,35 miliarde la ultimul inventar forestier din 1985.

Altfel spus, deşi avem un fenomen grav de tăieri ilegale, la nivel naţional şi pentru întreg fondul forestier naţional avem o acumulare masivă de masă lemnoasă de peste 800 milioane metri cubi. Această diferenţă apare datorită procentului între creşterea medie anuală a pădurilor României - estimată între 5 şi 8 mc/an/ha - şi volumul anual exploatat de 3 mc/an/ha din exploatări legale, respectiv 4 mc/an/ha, incluzând şi tăierile ilegale, dacă luăm în considerare cifra avansată în nota de fundamentare.

A doua etapă a Inventarului Forestier Naţional a început în 2014 şi probabil va fi finalizată în 2 - 3 ani. Abia după finalizarea acestei etape vom avea date comparative care să ne spună cu un grad de acoperire statistică acceptabilă volumul exploatat din pădurile României de la precedenta evaluare. Asumarea de către Guvernul României a unor date neoficiale, parţiale, nerecepţionate de minister este inacceptabilă şi, mai ales, nu rezistă ca fundamentare a unui act normativ cu un caracter de urgenţă", potrivit sursei.

(Alexandru Costea)

--------------

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat în dezbatere publică două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă, care vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos, precum şi suspendarea temporară a acestora.

Astfel, exportul de buşteni, cherestea şi lemn de foc ar putea fi suspendate până la 31 august, conform unuia dintre cele două proiecte.

Actele normative au fost elaborate "având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii 10 ani, efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor, precum şi impactul asupra mediului" potrivit autorităţilor.

În aceeaşi zi în care au apărut proiectele de ordonanţă, sâmbătă circa 200 de persoane au protestat, în Piaţa Universităţii din Capitală, împotriva despăduririlor abuzive.

Oamenii au scandat: "Uniţi salvăm pădurile", "Toate partidele ne taie pădurile", "Pădurea noastră nu e marfa voastră" şi "Solidaritate".

Unul dintre liderii manifestaţiei a spus la portavoce că rezultatele protestului din urmă cu o săptămână deja se văd, deoarece Preşedintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a discuta problema pădurilor, iar premierul pregăteşte o ordonanţă de urgenţă prin care să se interzică exportul de lemn.

Conform notei de fundamentare a uneia dintre ordonanţe, "prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare suspendarea exportului de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, încadrat la poziţiile tarifare 4401, 4403 şi 4407, până la data de 31 august 2015".

Cel de-al doilea proict de act normativ prevede că în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, orice operaţiune de export şi livrare intra-comunitară trebuie să fie însoţită de licenţă.

"Licenţa se va emite pe fiecare operaţiune de export sau de livrare intra-comunitară şi va conţine următoarele: elemente de identificare a emitentului, solicitantului, provenienţa, încadrarea tarifară, sortiment de material lemnos, specie, cantitate exprimată în metri cubi, preţul de vânzare, destinaţia, modalitatea de transport în afara ţării şi biroul vamal prin care se face exportul sau punctul de trecere al frontierei României în cazul livrărilor intra-comunitare", conform notei de fundamentare a celui de-a doua ordonanţe de urgenţă.

Proiectele de OUG au fost elaborate de un grup de lucru format din experţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

Cele două proiecte de OUG vor fi supuse aprobării în următoarea şedinţă de Guvern.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn - peste şapte milioane de metri cubi, ambele cifrând aproximativ două miliarde de euro, a declarat preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel, citat de Mediafax.

Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.