IOHANNIS:  "Libertăţile şi drepturile universale au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis astăzi un mesaj cu ocazia unui eveniment organizat de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană privind aniversarea a 500 de ani de la reforma iniţiată de Martin Luther, în care afirmă că, în prezent, libertăţile şi drepturile universale ale omului, toleranţa şi respectul diversităţii sociale "au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică".

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, citat de Agerpres, preşedintele Klaus Iohannis a transmis astăzi un mesaj participanţilor la masa rotundă pe tema "Reforma astăzi - reforme astăzi", organizată la Sibiu de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană. Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidenţial - Departamentul Cultură, Culte şi Centenar.

În mesajul transmis de şeful statului se arată: "Din păcate, astăzi, libertăţile şi drepturile universale ale omului, toleranţa şi respectul diversităţii sociale au ajuns să fie considerate de unii drept o desuetă corectitudine politică, drept o cauză a dezangajării dintre clasa politică şi cetăţeni. Edictul de la Turda, ca şi istoria şi personalităţile Bisericii Evanghelice C.A. demonstrează că dimpotrivă, pentru a-şi împlini misiunea şi destinul, elitele politice, culturale ori religioase trebuie să se poziţioneze în fruntea comunităţii şi, dacă este cazul, chiar înaintea vremurilor. Elitele au rolul de a inspira popoarele, de a lucra pentru fructificarea socială a libertăţii şi demnităţii persoanei, pentru o societate marcată de responsabilitate şi înnobilată prin toleranţă".

Preşedintele Iohannis a felicitat conducerea şi enoriaşii Bisericii Evanghelice C.A., la împlinirea a 500 de ani de la iniţierea reformei de către Martin Luther.

Klaus Iohannis a mai spus: "Biserica Evanghelică C.A. a fost din momentul Reformei, timp de secole, instituţia identitară a saşilor. Astăzi ea reprezintă o punte de spiritualitate între enoriaşii rămaşi în România şi cei care au emigrat, rămânând însă puternic ataşaţi de locurile natale şi valorile credinţei lor. Toate cultele din România ce se revendică din Reformă merită o sinceră apreciere pentru felul în care îşi îndeplinesc misiunea şi transmit un salut călduros reprezentanţilor şi credincioşilor lor".

Potrivit acestuia, jubileul reformei îşi găseşte în România "un loc şi un cadru evocator potrivit".

Preşedintele a mai afirmat: "Transilvania şi Sibiul pot arăta cum, în căutarea lui Dumnezeu, a fericirii şi mântuirii, oamenii pot urma, paşnic, căi diferite. La Muzeul Brukenthal din Sibiu se găseşte originalul Edictului de la Turda. Într-o Europă a sângelui vărsat în numele credinţei, chiar dacă ignora ortodoxia românilor din Transilvania, Edictul consacra pentru prima dată principiul toleranţei religioase, lansând o nouă perspectivă, umanistă, asupra rolului religiei în societate".

El subliniază că "prin impunerea limbii materne în slujire", dar şi prin răspândirea cărţii şi a tipăriturilor, reforma a determinat o schimbare profundă a societăţii europene.

Iohannis a mai declarat: "În spaţiul transilvan, aceste procese s-au regăsit în comunităţile reformate, ale saşilor şi maghiarilor, dar şi-au făcut simţită prezenţa şi în cele ale românilor ortodocşi. Ele au încurajat schimburile şi comunicarea cu Moldova şi Ţara Românească. Astăzi, când ne pregătim de jubileul Marii Uniri, văd şi salut în celebrarea Reformei în România recunoaşterea progreselor aduse de ea societăţii, în special prin apariţia şi dezvoltarea dialogului interetnic, interconfesional şi intercultural".

Acesta consideră că reforma din Transilvania transmite, peste secole, "o valoroasă moştenire" ai cărei beneficiari şi responsabili "suntem cu toţii".