Iohannis, luat la rost de PSD privind consultările pe justiţie

PSD i-a înmânat ieri preşedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, un document conţinând 10 principii şi şapte întrebări în legătură cu legile Justiţiei, una dintre întrebări fiind de ce şeful statului a convocat consultările cu partidele ''după şi nu înaintea adoptării'' acestor acte normative de către Parlament, scrie Agerpres.

Câteva dintre întrebările adresate de delegaţia PSD şefului statului sunt:

De ce aţi convocat consultările cu partidele politice pe tema legilor din domeniul Justiţiei după şi nu înaintea adoptării lor de către Parlament?

De ce nu v-aţi folosit prerogativele constituţionale de care dispuneţi pentru a interveni împotriva protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţiile din Justiţie prin care s-au încălcat grav mai multe drepturi fundamentale garantate de Constituţie?

De ce nu aţi intervenit public şi prin mijloacele constituţionale de care dispuneţi pentru a restabili echilibrul şi încrederea în Justiţie atunci când mai mulţi magistraţi respectabili şi asociaţii ale judecătorilor - nu politicienii "penali" cum îi numiţi dvs - au acuzat presiuni grave din partea procurorilor DNA asupra judecătorilor care conduceau procesele penale având ca obiect dosarele DNA?

În calitate de garant al Constituţiei, cum vă poziţionaţi faţă de semnatarii protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţiile din Justiţie, având în vedere că unii dintre aceştia încă ocupă înalte funcţii publice în care au fost numiţi de preşedintele republicii - unii dintre ei fiind numiţi chiar de către dvs.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat ieri la finalul discuţiilor cu şeful statului că i-a lăsat lui Klaus Iohannis 10 principii "pentru independenţa reală a Justiţiei şi respectarea statului de drept''.

Printre principiile transmise preşedintelui se numără cele referitoare la respectarea Constituţiei României în litera şi spiritul ei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul procurorilor şi judecătorilor; stoparea abuzurilor din Justiţie împotriva cetăţenilor şi înlăturarea efectelor produse; respectarea drepturilor fundamentale ale omului, garantate de Constituţia României şi de tratatele internaţionale, precum dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la viaţă privată şi inviolabilitatea secretului corespondenţei; garantarea independenţei judecătorilor care înfăptuiesc actul de justiţie - atât faţă de mediul politic, dar şi faţă de orice alte forme de presiune exercitate din partea parchetelor sau din partea serviciilor de informaţii.