ION LUNGU, AFEER: "Piaţa de energie, pregătită pentru reinstituirea contractelor directe"

Era "băieţilor deştepţi" din energie a apus, odată cu scandalul Hidroelectrica-Energon, consideră Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Domnia sa a pledat, în acest context, pentru reinstituirea contractelor directe între furnizori, explicând, în cadrul unui seminar de specialitate: "Obligativitatea tranzacţionării energiei pe OPCOM a intrat în vigoare în 2012. Nicio altă bursă de energie din Europa nu a fost instituită cu o astfel de obligativitate. Scandalul mitei de la Hidroelectrica, în care Energon a încercat să aranjeze o tranzacţie pe OPCOM, ne arată că obligativitatea tranzacţionării nu ne protejează de astfel de aranjamente, dar şi că piaţa este pregătită pentru reinstituirea contractelor bilaterale directe. Guvernanţa corporativă şi instituţiile abilitate au prevenit realizarea unui contract oneros".

Ion Lungu a amintit că Uniunea Europeană a lansat recent programul REMIT, care presupune ca toate operaţiunile operatorilor de pe piaţa de energie din statele membre să fie raportate la ACER (reglementatorul european), inclusiv ofertele făcute, nu numai tranzacţiile încheiate (prin negociere directă şi în mediu bursier). Domnia sa crede că, prin mecanismele de raportate REMIT, ACER poate identifica mecansime de manipulare sau alte distorsiuni ale pieţei. Raportările datelor menţionate sunt obligatorii din 7 noiembrie 2015.

Preşedintele AFEER a amintit că piaţa noastră de energie a fost distorsionată ani de zile de contractele directe dintre Hidroelectrica şi unii furnizori privaţi. Domnia sa a declarat că acum un alt factor de distorsiune vine dinspre certificatele verzi: "Prin cota obligatorie impusă de ANRE, se emit mai multe certificate verzi în piaţă decât numărul pe care furnizorii trebuie să le cumpere. Astfel, certificatele se vând cu discount, distorsionând piaţa de energie. Adică, operatorii care deţin certificate, le vând la pachet cu o energie mai ieftină, astfel încât traderii să cumpere de la ei aceste certificate şi nu de la firme concurente. În loc să avem această situaţie, mai bine ANRE identifică altfel de mecanisme de reglementare a pieţei, astfel încât să nu mai avem distorsiuni".

În 13 noiembrie 2013, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ioan Mihăilă pentru dare de mită şi pe Eugen Bădean pentru complicitate la luare şi complicitate la dare de mită. Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că, în luna octombrie 2013, Ioan Mihăilă, în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, a promis suma de 1.400.000 de euro unui alt membru din acelaşi consiliu (denunţător în cauză), pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea unui contract bilateral pentru o perioadă de patru ani, prin care Hidroelectrica să vândă o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrică societăţii comerciale Energon Power & Gas SRL Cluj.

Ioan Mihăilă a fost condamnat recent de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită privind vânzarea de energie. Instanţa a dispus ca din pedeapsa de trei ani să fie redusă durata arestării preventive de la 23 octombrie 2013 la 18 aprilie 2014, precum şi durata arestului la domiciliu începând din 18 aprilie 2014 până în prezent.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica. Brădean şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat în 5 decembrie 2013, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare şi luare de mită. În urma deciziei instanţei, Eugen Brădean a fost pus în libertate. Însă, decizia a fost contestată de procurorii DNA la Curtea de Apel Bucureşti, care a admis apelul în 31 ianuarie 2014. Instanţa a desfiinţat sentinţa Tribunalului Bucureşti şi, rejudecând cauza, a dispus ca Eugen Brădean să execute pedeapsa de trei ani de închisoare.

Posibilul prejudiciu din dosar a fost de 175 milioane lei în dauna Hidroelectrica, din cauza preţului redus la care urma să fie vândută energia. Denunţător în acest dosar a fost Remus Vulpescu, membru în Consiliul de Supraveghere la acea dată.