IONEL BLĂNCULESCU, DESPRE BUGETUL PENTRU 2018: "Dezechilibrul dintre salariile de la stat şi cele din privat - umilitor şi descurajant"

Dezechilibrul dintre salariile de la stat şi cele din privat este umilitor şi descurajant, este de părere analistul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa consideră că bugetul de stat pentru 2018 va fi "sensibil mai bun" decât cel pentru acest an, în special ca urmare a simbolisticii lui anului viitor - sărbătorirea Centenarului Marii Uniri şi pregătirea pentru preluarea Preşedinţiei CE -, "însă nu cu mult deosebit de cel din acest an". Ionel Blănculescu opinează: "Guvernul, intrând în cel de-al doilea an, cu certitudine că îşi va folosi în mod benefic experienţa acumulată, pe de-o parte în evitarea situaţiilor neplăcute similare celor din anul acesta, iar pe de altă parte îndreptării atenţiei spre investiţii publice, lăsând deoparte, în anul 2018, problematica măririi de salarii sau de scheme de angajare în aparatul de stat, foarte dens la acest moment".

În opinia domnului Blănculescu, s-a creat deja un dezechilibru "deranjant" în raportul salarii stat versus salarii privat, în beneficiul angajaţilor la stat, care induce multe insatisfacţii la nivelul celor ce generează valoare adăugată, "implicit impozite şi taxe la stat, cu care sunt plătite salariile şi bonusurile angajaţilor din respectivul sistem": "Nu este drept să fie aşa, este umilitor şi descurajant/demotivant la nivelul forţei de muncă active din societate. Numai în pielea angajatorilor privaţi să nu fii în astfel de perioade".

Proiectul bugetului pe anul 2018 a fost adoptat, vineri, în Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament cu 17 voturi pentru şi 14 împotrivă.

Bugetul pentru anul viitor este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei, potrivit ministrului Finanţelor Publice Ionuţ Mişa. Oficialul a spus, recent, că principalele domenii avute în vedere la constituirea bugetului de stat sunt Sănătatea, Cercetarea şi majorarea investiţiilor publice. Ministrul de resort a menţionat că "deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este 2,96% din PIB, cu o încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht. În proiectul de buget sunt prevăzute resursele necesare pentru majorările salariale potrivit calendarului stabilit prin legea salarizării unitare şi angajamentul creşterii punctului de pensie cu 10%".

Ministrul a adăugat că veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

"Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile - cu 10,1%, urmate de TVA - cu 6,8%, accize - 3,3%, impozit pe salarii şi impozit pe venit de 2,3% din PIB", a mai spus Mişa.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB, conform oficialului de la MFP.

Astăzi va începe dezbaterea proiectelor de buget în plenul reunit al Parlamentului, urmând ca votul final să fie în data de 21 decembrie.

• Mişa: "Unităţile Administrativ Teritoriale au un excedent bugetar care creşte de la un an la altul"

Comisiile reunite de buget-finanţe din Parlament au aprobat, vineri, un amendament la Legea bugetului de stat pe 2018 care prevede creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit care se transferă bugetelor locale de la 71,5% la 100%. Măsura este luată ca să compenseze o parte din diminuarea cotei de impozitare a impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Astfel, creşte cota din impozitul pe venit alocată bugetului local al judeţului de la 11,25% la 18%, iar cea alocată bugetelor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor creşte de la 43% la 66,8%. În paralel, scade procentul alocat direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice de la 17,25% la 15,2%.

Amendamentul propus de UDMR şi adoptat cu susţinerea reprezentanţilor PNL, USR, UDMR şi cu votul lui Eugen Teodorovici (PSD), are următoarea formă:

"În anul 2018, prin derogare de la prevederile art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, impozitul pe venit, cu excepţia impozitului din venituri de pensii, estimat a fi încasat la bugetul de stat se repartizează la nivelul fiecărei UAT, astfel: a) 18% la bugetul local al judeţului; b) 66,8% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; c) 15,2% într-un cont distinct, deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ".

Conform şefului de la Finanţe, Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) au un excedent bugetar care creşte de la un an la altul, ajungând, anul trecut, la 13 miliarde lei, bani care sunt blocaţi şi nu produc nimic, după cum a declarat, vineri, Ionuţ Mişa, citat de Agerpres.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care, anterior, Ilie Bolojan, preşedintele executiv al Asociaţiei Municipiilor din România, arătase că bugetele locale vor pierde 5 miliarde lei, prin reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.

În replică, ministrul Finanţelor a menţionat: "S-au făcut multe simulări pentru a găsi o formulă cât mai optimă, să încercăm să găsim un echilibru la nivelul tuturor UAT-urilor privind fondul de echilibrare şi finanţarea acestora de la bugetul de stat. Propunerea noastră vine în ideea în care pe baza simulărilor, marea majoritate a UAT-urilor vor avea de câştigat şi sunt avantajate, în ideea faptului că excedentul a crescut la nivelul autorităţilor locale cu câteva miliarde de la an la an, şi vreau să menţionez că doar în 2017 a crescut cu 2 miliarde şi înseamnă 13 miliarde care practic stau blocate şi nu produc niciun leu, nici măcar dobânzi, iar aceşti bani ar fi trebuit să se găsească în economie. Nu putem să acceptăm ca de la an la an excedentul autorităţilor locale să crească, iar acest excedent este construit şi pe sume de la bugetul de stat, care nu au fost cheltuite până la finele anului. Deci avem 13 miliarde neutilizaţi şi vrem să venim şi cu alţi bani pe care să-i alocăm, cu acelaşi risc de a fi neutilizaţi".

Potrivit propunerii acestuia, proiectele finanţare din fonduri europene ar urma să nu mai fie scăzute din excedent.

Impactul amendamentului prin care cotele defalcate din impozitul pe venit care se transferă bugetelor locale cresc de la 71,5% la 100% nu a fost calculat, dar, dacă suma este consistentă, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a declarat, vineri seară, Ionuţ Mişa, apreciind: "Rămâne să facem o analiză exactă să vedem care este impactul. Va fi afectată marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale, în special cele mici. Trebuie să facem o analiză să vedem suma exactă. Destinaţii pot fi multe, pot fi şi din sumele de echilibrare. Trebuie să vedem care este suma exactă şi care este impactul acestui amendament. Dacă suma este consistentă, există riscul depăşirii deficitului bugetar".

• Fondul de rezervă al Guvernului rămăsese, vineri, fără bani

Fondul de rezervă al Guvernului rămăsese, vineri, înaintea dezbaterii bugetului Ministerului Finanţelor Publice, fără bani, după ce Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) au primit cât trei milioane de lei, prin amendamente.

Ministrul Finanţelor Publice a precizat, însă, că, odată cu discutarea bugetului MFP, Fondul de rezervă al Guvernului va primi alte sume.

Fondul de rezervă al Guvernului era, iniţial, de 83 de milioane de lei, comform agenţiei de presă citate.

În teorie, ar trebui ca Fondul de rezervă pentru Guvern să fie alocat pentru situaţii neprevăzute, excepţionale, ne-a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa a adăugat, însă, că, în practică, acest fond este un buget paralel, alocându-se bani pentru situaţii care nu sunt neprevăzute, inclusiv pentru salarii. Conform şefului Consiliului Fiscal, în cadrul execuţiilor bugetare din timpul anului, autorităţile abilitate pot să şi suplimenteze Fondul cu sume de bani peste valoarea iniţială, dar să şi ia din el pentru diverse necesităţi.