IPP: Intervenţia preşedintelui privind finanţarea campaniilor, interferenţă în procesul legislativ

Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că măsurile pentru eliminarea mitei electorale nu au nicio legătură cu subvenţionarea campaniilor candidaţilor din bani publici şi că intervenţia preşedintelui pe acest subiect este "o nefericită interferenţă în procesul legislativ".

"În legătură cu indicaţiile date ieri de preşedintele României partidelor politice şi Legislativului cu privire la finanţarea campaniilor electorale, Institutul pentru Politici Publice consideră că nu este atributul şefului statului să intervină în activitatea de legiferare, indiferent de domeniul vizat", se arată într-un comunicat IPP.

Potrivit reprezentanţilor Institutului pentru Politici Publice, măsurile pentru eliminarea mitei electorale nu au nicio legătură cu subvenţionarea campaniilor candidaţilor din bani publici şi nici cu finanţarea partidelor în general.

"Preşedintele ar trebui să tragă un semnal de alarmă către instituţiile abilitate să aplice legea atunci când se constată cazuri de mită electorală, în loc să ofere soluţii legislative. Oricare ar fi plafonul maxim de cheltuieli stabilit prin lege, cel care se foloseşte de asemenea mijloace în campanie o va face în continuare, indiferent de unde provin banii", subliniază aceştia.

IPP precizează că, în pofida cazurilor sesizate de presă şi ONG-uri, în prezent nu există nicio persoană despre care să se ştie că a fost sancţionată pentru dare sau luare de mită în timpul campaniilor electorale şi sus-ţine că existenţa în spaţiul instituţional a Autorităţii Electorale Permanente nu a adus nicio contribuţie în ceea ce priveşte controlul finanţării partidelor.

Institutul pentru Politici Publice menţionează că propunerea de plafonare a cheltuielilor candidaţilor în timpul campaniilor electorale este o regulă care există deja în legea actuală, această prevedere fiind, de altfel, în opinia reprezentanţilor IPP, de natură a limita dreptul la liberă exprimare al candidaţilor sau al partidelor în campaniile electorale.

"Înainte de a discuta oportunitatea unor astfel de măsuri, preşedintele trebuie să ştie că, în ţările în care exis-tă reglementări similare (puţine la număr, de altfel), ele vin concomitent cu interzicerea alimentării campaniei din fonduri private. Nespecificând acest lucru, înţelegem că preşedintele sugerează că, pe lângă banii din donaţii şi sponsorizări, un candidat urmează să mai beneficieze şi de bani de la stat", se mai arată în comunicat.

Potrivit IPP, finanţarea din surse publice a campaniilor candidaţilor nu face decât să mărească distanţa dintre partide şi alegători. "Când partidele şi candidaţii nu mai sunt dependenţi de susţinătorii lor, vor avea tendinţa de a nu se mai consulta cu ei, ci vor căuta să îşi maximizeze avantajele pentru a primi cât mai mulţi bani de la stat", susţin reprezentanţii Institutului. De asemenea, IPP consideră că finanţarea din fonduri publice tinde să prezerve status-quo actualelor partide mari.

IPP subliniază totodată că, prin finanţarea campaniilor electorale din fonduri publice, alegătorii sunt puşi în situaţia de a susţine financiar, indirect - prin taxe şi impozite - inclusiv partide sau candidaţi cu care sunt în totală opoziţie de principii şi valori.