Iulian Chifu: "Rusia întreţine conflictul ca să acopere dezastrul economic"

Declaraţiile provocatoare ale Ministerului rus de Externe de la finele săptămânii trecute fac parte dintr-un arsenal care ţine de identificarea şi acuzarea inamicului comun pentru Rusia: SUA în prim plan şi NATO în plan secund, ne-a declarat Iulian Chifu, preşedintele Conflict Analysis and Early Warning Center.

"Cred că principalul motiv al menţinerii acestei retorici este că Rusia nu are interesul să calmeze lucrurile întrucât, în lipsa acestui conflict, cetăţenii ruşi s-ar uita mai atent la situaţia din ţara lor, dominată de dezastrul economic şi corupţie, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Vladimir Putin şi companiile energetice ruseşti", ne-a explicat domnia sa.

Expertul a atras atenţia că în mass-media rusă continuă propaganda potrivit căreia SUA sau NATO doresc ocuparea Moscovei. De aceea, măsurile de reasigurare ale NATO stabilite la Summit-ul din Ţara Galilor sunt considerate ofensive şi nu defensive, fără ca Rusia să explice super-militarizarea Crimeei şi înarmarea estului Ucrainei la un nivel de două-trei ori mai mare decât tot flancul estic al NATO.

Iulian Chifu susţine că, din acest punct de vedere, nu există o încălcare a acordurilor internaţionale, aşa cum afirmă Ministerul rus de Externe, deoarece cantitatea de armament din Europa de Est este mult sub limitele tratatului CFE, trupele prezente fac exerciţii şi nu staţionează în mod constant în regiunea noastră, iar armamentul prepoziţionat are rolul să asigure apărarea statelor membre NATO.

Întrebat dacă există pericolul ca ţara noastră să se afle în mijlocul unui conflict armat, domnul Chifu a răspuns: "Din punct de vedere logic, raţional, al bunei cunoaşteri a capabilităţilor şi intenţiilor vecinilor noştri, răspunsul ar trebui să fie nu. Dar, având în vedere că Federaţia Rusă a lui Putin s-a dovedit un actor iraţional, impredictibil, cu mişcări ilogice, trebuie să avem planificări pentru orice posibilitate".

Preşedintele Conflict Analysis and Early Warning Center mai spune că suntem în plin război informaţional şi comunicarea este cu totul altfel decât cea obişnuită.

În acest context, domnia sa recomandă calm şi echilibru în reacţii, adăugând: "Până acum, ţara noastră nu a reacţionat nepotrivit şi a ignorat foarte multe din provocările Moscovei. Există o întreagă armată de postaci plătiţi de Moscova să schimbe opinia publică, să creeze vectori de imagine precum divergenţe în interiorul UE, ruptura dintre SUA şi UE, sau o perspectivă a Statelor Unite violente".

Iulian Chifu a ţinut să precizeze că Rusia ştie bine că scutul antirachetă amplasat în ţara noastră la Deveselu are rol defensiv, nu ofensiv. La Deveselu, interceptările nu au explozibili la bord, ci distrug ţinta la impact cu energie cinetică, spulberând-o în spaţiul extraterestru, a continuat domnul Chifu, explicând: "Rusia cunoaşte acest aspect întrucât a participat la exerciţii comune cu NATO şi au avut loc schimburi de informaţii şi negocieri. Deveselu nu este pentru rachete strategice, ci pentru cele cu rază de acţiune medie".

Expertul ne-a mai declarat că Rusia este cea care încalcă, practic, acordurile internaţionale şi vrea să amplaseze şi rachete nucleare cu rază medie de acţiune în apropierea spaţiului european.

• Iulian Fota: "Ca de obicei, Rusia a sancţionat un pas făcut de NATO în cadrul conflictului ruso-ucrainean"

Reacţia Rusiei la decizia Guvernului României, care a adoptat, la finele săptămânii trecute, un proiect de lege privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine era predictibilă, în opinia lui Iulian Fota, conferenţiar universitar şi fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate.

"Declaraţia purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe se înscrie în linia mesajului pe care Rusia l-a transmis în continuu de la ultimul Summit NATO şi nu vizează neapărat România, ci mai ales Alianţa Nord-Atlantică", ne-a explicat domnul Fota, care a subliniat că Federaţia Rusă a sancţionat fiecare pas făcut de NATO în cadrul conflictului ruso-ucrainean.

În opinia fostului consilier prezidenţial, această retorică a Rusiei nu trebuie băgată în seamă într-un mod excesiv de către ţara noastră întrucât supărarea ruşilor pe România nu este recentă, ci datează din momentul în care am aderat la NATO.

Iulian Fota consideră: "Nu trebuie să răspundem agresiv la acest tip de discurs şi să ne lăsăm păcăliţi de această retorică, ce reprezintă o formă de intimidare. Mai bine stăm mai mult la masa discuţiilor şi trebuie să avem o abordare defensivă. Ţara noastră nu are o altă soluţie decât să-şi consolideze poziţia defensivă, dar într-un mod ferm".

Conflictul Rusia-Ucraina-UE-NATO a ajuns într-o etapă de expectativă, apreciază domnul Fota, care a precizat că părţile implicate aşteaptă ca altcineva să facă mişcarea următoare: "Rusia a oprit ofensiva din Ucraina, iar Occidentul evaluează situaţia. Într-un astfel de context, ne pregătim pentru ce este mai rău, dar sperăm la ce este mai bine".

• Ponta s-a răstit la Rusia de pe Facebook

Premierul Victor Ponta a ales să-i răspundă purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, printr-un mesaj pe Facebook: în care spune că "suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pentru România şi partenerii noştri!".

Despre această reacţie, Iulian Fota spune că a fost nepotrivită: "Situaţia este mult prea delicată ca reacţiile la declaraţiile unor oficiali ruşi să fie folosite în scopuri politicianiste. Nu ne ajută cu nimic. La declaraţia Ministerului rus de Externe trebuie să răspundă doar MAE. O astfel de declaraţie trebuie făcută de pe picior de egalitate".

• Aurescu: "România nu se simte intimidată de aceste ameninţări"

Rusia nu poate să invoce măsurile de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic, care sunt reacţii la atitudinea Rusiei în Ucraina, ca justificare pentru a ameninţa aliaţii, a declarat, la finele săptămânii trecute, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, susţinând că România nu se simte intimid ată,.

Potrivit Mediafax, domnia sa a spus că măsurile luate de NATO sunt de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine agresivă a Rusiei, precizând: "Am luat notă de declaraţia MAE rus şi ceea ce pot să spun este că măsurile pe care NATO le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie de anul trecut şi care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO, de Externe şi Apărare din decembrie 2014 şi februarie 2015, sunt măsuri luate pentru protecţia aliaţilor din flancul estic în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, în Crimeea, ocuparea ilegală a Crimeei, în urma susţinerii de către Federaţia Rusă a separatiştilor pro-ruşi din Estul Ucrainei. Este vorba de măsuri de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine agresivă a Rusiei. Federaţia Rusă nu poate să invoce aceste măsuri de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic, care sunt reacţii la atitudinea Rusiei în Ucraina, ca justificare pentru a adresa ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, mai mult sau mai puţin directe către aliaţii din flancul estic. România nu se simte intimidată de aceste ameninţări".

Guvernul României a aprobat, la finele săptămânii trecute, un proiect de lege privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul şi armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.

Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a arătat că proiectul are nevoie şi de avizul CSAT. "Este pentru comandamente şi pentru prepoziţionarea de materiale ale NATO", a completat domnia sa.

Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

Aleksander Lukaşevici a reacţionat la scurt timp de la luarea acestei decizii, spunând că NATO şi Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacităţi militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproc. "În lipsa clarificărilor privind < efectivele substanţiale de luptă > şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas", a atras atenţia Lukaşevici, citat de ITAR-TASS.

Oficialul rus a mai declarat că NATO este cea care încalcă tratatele internaţionale.