IULIAN IANCU, PREŞEDINTE CNR-CME: "Hidrogenul - revoluţia viitorului în sectorul energetic"

Hidrogenul reprezintă revoluţia viitorului în sectorul energetic, iar România trebuie să valorifice la maximum toate oportunităţile puse la dispoziţie de planurile şi instrumentele de finanţare ale Uniunii Europene, a declarat, ieri, Iulian Iancu, preşedintele Consiliului Mondial al Energiei - Comitetul Naţional Român (CNR-CME), în cadrul unei dezbateri organizate de instituţie. Iancu, care a fost preşedinte al Comisiei pentru industrii din Camera Deputaţilor din partea PSD pentru mulţi ani, a afirmat de asemenea că Marea Neagră are un potenţial energetic în eolian de 70 de GW şi că Transelectrica trebuie să-şi revizuiască "rapid" viziunea de dezvoltare.

Iancu a afirmat: "Vorbeam până acum de schimbare, acum trăim schimbarea. Vorbeam despre provocările şi performanţele pe care inovarea şi cercetarea le oferă omenirii şi care au depăşit cu mult capacitatea acesteia de implementare a noutăţilor din domeniul cercetării, iată că trăim şi acest fenomen, dar cel mai important este cel al angajamentului, în fapt, în programul de guvernare al Uniunii Europene. Astăzi (ieri - n.r.) chiar are loc la nivelul UE o dezbatere care se adresează noului regulament iniţiat în decembrie privind noile coridoare de transport şi de interconectare a sistemelor naţionale de transport la nivel european. UE propune un nou regulament şi 10 coridoare de transport, 4 pentru energie electrică, 4 pentru gaze, şi unul, atenţie, în continuare, pentru petrol. Acest regulament este în dezbaterea Comisiei (Europene), este în dezbaterea asociaţiilor civile şi autorităţilor locale, respectiv Asociaţia Municipiilor la Nivelul Uniunii Europene unde raportor este un primar din România, şi, de asemenea, care va fi supus în iunie aprobării Parlamentului Uniunii Europene. Vedem că UE anunţă prin vocea preşedintelui Comisiei pentru Energie 3 mari coridoare de intervenţie şi acţiune: primul este cel al eficienţei energetice şi se pleacă de la redefinirea ţintelor şi susţinerea industriei pentru echipamente şi instalaţii în domeniul eficienţei energetice, dar şi stabileşte ţinte lansând şi anunţând un nou val al renovărilor de clădiri în UE având drept obiectiv cei 50% din consumul energiei care astăzi este realizat în clădirile Uniunii şi 38% din emisiile cu efect de seră. Al doilea este cel al susţinerii şi lansării, la cote cu ţinte foarte clar stabilite, a energiei regenerabile având ca obiectiv electrificarea a tot ce se poate electrifica. Ultimul capitol este inovare pentru tot ceea ce nu putem electrifica. Adică ce spune UE: ţinta noastră este ca în 2050 să avem 85% din energia electrică provenită din surse regenerabile, ceea ce este de neimaginat astăzi şi poate părea de SF pentru unii dintre noi, dar este iată o ţintă asumată pentru care există o treaptă intermediară în 2030 care înseamnă 58% şi din acest punct de vedere s-a luat în considerare o susţinere explicită în 2 mari programe: programul de finanţare cadru financiar multianual în care 30% este alocat acestui subiect, adică energie şi schimbări climatice, şi programul de rezilienţă şi redresare în care 37% din sumă, 1,7 trilioane de euro, este dedicată acestui subiect", a afirmat Iancu.

• Marea Neagră are un potenţial energetic în eolian de 70 de GW

UE a lansat în iulie 2020 strategia pentru hidrogen a Uniunii, care este după părerea lui Iancu revoluţia viitorului şi revoluţia sectorului energetic. Acesta a vorbit şi despre potenţialul energetic din Marea Neagră, unde doar în eolian poate fi instalată o capacitate de producţie de energie electrică de 70.000 de MW.

"UE îşi propune ca de la 2% să se ajungă, în 2030, la 14% hidrogen în mixul energetic. Este extraordinar pentru că vorbim de o industrie în formare, de capacităţi de electroliză care astăzi sunt la niveluri foarte mici şi se doreşte să se ajungă la 40 de GW şi 10 milioane tone utilizare în industria energofagă bazată astăzi pe combustibilii fosili, respectiv industria oţelului, industria îngrăşămintelor chimice şi, de asemenea, în transport. Această nouă direcţie se traduce şi prin interconectarea reţelelor şi interconectarea sistemelor naţionale de transport energie electrică şi se adresează şi transportului de hidrogen, adică conducte de transport de hidrogen şi noi coridoare de transport al hidrogenului. La care eu aş adăuga o noutate de ultimă oră, aş vrea să spun că un grup de cercetători de la un institut din Germania a reuşit să aducă ca noutate revoluţională şi SF utilizarea hidrogenului, într-o exprimare foarte plastică, sub forma unei paste de dinţi. Adică sub formă de pastă într-un amestec cu o substanţă chimică, este vorba de un hidroxid de magneziu, care permite utilizarea la orice oră, pentru orice tip de mijloc în condiţiile utilizării pentru transport. Se poate ţine pe raft şi se poate folosi atâta cantitate de hidrogen câtă energie electrică doreşti să produci. Revenind, UE a lansat în iulie strategia pentru hidrogen şi la sfârşit de an a lansat strategia pentru Offshore Wind (ferme eoliene offshore - n.r.). Aici discutăm deja despre principalele modificări care sunt impuse sistemului naţional de transport energie electrică din România pentru că printre mările cu potenţial la nivelul UE este inclusă şi Marea Neagră. În Marea Neagră se estimează 70 de GW potenţial. Uniunea Europeană produce astăzi energie eoliană din 40 de GW putere instalată, îşi propune până în 2030 să ajungă la 210 GW, iar în 2050 1.200 de GW. Sunt dimensiuni aproape incredibile. Pentru aceasta, însă, România trebuie să se pregătească. Aceste parcuri de producţie de energie offshore înseamnă, înafară de montare, activitate de proiectare, execuţie, exploatare, întreţinere, interconectare cu sistemul naţional de transport, înseamnă în paralel stocare cu hidrogen. Aceasta este veriga lipsă, stocarea", a afirmat Iulian Iancu.

Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale cu privire la potenţialul energetic al Mării Negre, din cei peste 70.000 de MW potenţial tehnic de vânt offshore circa 20.000 de MW reprezintă potenţiale instalaţii în turbine eoliene fixate pe fundul mării, iar peste 50.000 în instalaţii plutitoare.

Iancu a adăugat: "Deci noi vorbim de primele modificări ale sistemului naţional de transport, dar de dimensiuni de nebănuit până ieri, şi culmea într-o zonă în care este totuşi o aglomerare de capacităţi de producţie de energie, atât nuclear, cât şi regenerabil, cât şi clasic, şi iată vine şi offshore wind. Este ca atare o provocare pentru sistemul energetic naţional de transport. Presupune investiţii uriaşe şi pe partea de stocare de hidrogen şi transport al hidrogenului. Înseamnă totodată şi o modificare integrală a planului de dezvoltare şi investiţii a companiei Transelectrica. Cred că legea specială adresată Transelectrica este acum instrumentul legal cel mai bun pentru a-şi redefini strategia de dezvoltare, având această lege ca bază".

• Transelectrica trebuie să-şi redefinească rapid viziunea de dezvoltare, spune Iancu

Potrivit lui Iulian Iancu, România trebuie să valorifice la maximum această oportunitate, iar pentru asta este nevoie ca Transelectrica să se pună pe treabă.

"Ni se spune aşa (din partea Comisiei): vom schimba directiva pentru energie, directiva pentru energie regenerabilă, directiva pentru eficienţă energetică, un nou sistem de taxare al energiei şi iată, regulamentul pentru sistemele de transport energie şi definirea coridoarelor la nivelul UE, însoţite de directivă specială pentru hidrogen, directivă specială pentru offshore wind şi toate subsumate obiectivului de atingere a ţintelor de neutralitate (climatică) până în 2050. Aceste lucruri sunt însoţite de programe şi planuri de acţiune. Cu alte cuvinte, începând de astăzi, noi va trebui să fim parte la acest proces, adică să fim parte la dezbaterile privind noile directive şi totodată în a ne realiza propriile noastre strategii şi programe de acţiune. Trebuie să fim conştienţi că nimic din toate aceste proiecte şi programe de investiţii nu pot fi realizate dacă în paralel Transelectrica nu-şi redefineşte rapid şi nu-şi redimensionează, din punct de vedere investiţional, din punct de vedere al resurselor şi tarifului de transport, întreaga viziune ţinând seama de aceste solicitări. Dintr-o solicitare făcută dinspre Halânga, aflăm că defapt sistemul (de transport) pe zona respectivă trebuie să recurgă la o modificare, de la a trece de la 220 la 400, fapt care în program astăzi este prevăzut a se întâmpla undeva prin anul 2031. Nu prea se poate să rămânem la acest nivel şi dacă ar fi să plecăm doar de la acest proiect ne dăm seama că trebuiesc revizuite în totalitate programe de investiţii", a arătat preşedintele CNR-CME.

Potrivit acestuia, suntem în plin proces de schimbare.

"Era despre care vorbeam, faptul că omenirea intră într-o altă eră, am intrat deja în ea. Programele pe care noi le tot propuneam şi mixul energetic despre care noi vorbeam acum începe să fie redefinit şi apar în el componente la care nici nu ne gândeam, iată, cum e cazul hidrogenului. Ce înseamnă redefinirea mixului (energetic), pentru România: că trebuie să ne croim în baza acestor coordonate propriul mix energetic, de tehnologii şi de energie. Adică trebuie să punem accent în continuare pe nuclear, care va fi parte a mixului. Trebuie să punem accent pe proiectele şi programele de dezvoltare a sistemului hidroenergetic naţional. Este parte cheie a mixului energetic. Energia regenerabilă, va cunoaşte un salt fără precedent. Noi avem potenţial să ajungem la 85%, care este valorificat şi cu producţia de hidrogen, hidrogenul verde aşteptat şi preferat de toată lumea. Mai este ceva: rămâne în continuare gazul natural - şi asta este cheia pentru România - parte a acestui mix energetic până în 2050. Deci gazul natural nu dispare, nu îşi diminuează importanţa, ca atare investiţiile noastre în explorare, exploatarea de zăcăminte offshore, onshore, trebuie să continue, însă de aici încolo privite într-un sistem de dezvoltare care de fiecare dată trebuie să fie însoţit de componenta hidrogen. Adică vorbim de producţia în cogenerare bazată pe capacităţi de producţie cu gazes naturale, adăugăm şi componenta hidrogen, care astăzi poate fi amestecat în procent de 10-20%, dar în viitor creşte procentul", a conchis Iulian Iancu.