Munchen-Digi24-19 februarie 2022: De pe scena Conferinţei pentru Securitate de la Munchen, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin "nu va primi decât mai mult NATO" la graniţele sale pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei.
"Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO. Şi dacă vrea să împartă NATO, va obţine doar o alianţă şi mai unită. NATO este o alianţă defensivă, nu ameninţăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii noştri", a spus şeful NATO, subliniind importanţa unei relaţii transatlantice puternice pentru securitatea europeană.
Deutsche Welle notează că Jens Stoltenberg a constatat riscul real de conflict şi a făcut apel la Rusia să schimbe cursul, să se retragă de pe marginea prăpastiei, să înceteze să se pregătească pentru război şi să înceapă să lucreze pentru o soluţie paşnică.
"Rusia a masat neîncetat trupe în Ucraina şi în jurul acesteia, în cea mai mare consolidare militară de la Războiul Rece încoace. Nu ştim ce se va întâmpla. Dar riscul de conflict este real. Aliaţii NATO îşi continuă eforturile diplomatice puternice pentru a găsi o soluţie politică. Cu toate acestea, în ciuda afirmaţiilor Moscovei, nu am văzut până acum niciun semn de retragere sau de dezescaladare. Dimpotrivă, consolidarea Rusiei continuă", a transmis Secretarul general al NATO, potrivit unui comunicat al Alianţei.
"Moscova încearcă să dea înapoi istoria şi să-şi recreeze sferele de influenţă"
Jens Stoltenberg a mai spus că actuala criză dintre Rusia şi Occident se referă la viitorul Ucrainei, dar şi la securitatea globală.
"Criza actuală este mai mult decât despre situaţia din Ucraina. Sunt multe aspecte în joc, printre care relaţiile dintre NATO şi Rusia, dar şi securitatea europeană şi transatlantică. Moscova încearcă să dea înapoi istoria şi să-şi recreeze sferele de influenţă. Vrea să limiteze dreptul NATO la apărare colectivă şi cere să ne înlăturăm toate forţele şi infrastructura din ţările care au aderat la NATO după căderea Zidului Berlinului. Dar voi fi foarte clar. Nu există membri NATO de primă clasă în vestul Alianţei noastre şi membrii NATO de clasa a doua în est. Cu toţii suntem aliaţi egali în NATO. Cu toţii suntem NATO şi vom funcţiona împreună, fâcnd întotdeauna ceea ce este necesar pentru a ne proteja şi a ne apăra reciproc", a punctat Jens Stoltenberg.
"Libertatea şi democraţia sunt contestate, iar concurenţa strategică este în creştere", a mai spus şeful NATO, subliniind că "aceasta este o nouă normalitate şi trebuie să fim pregătiţi".
La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe aceeaşi şcenă cu Secretarul general al NATO că politica Kremlinului este de a "instala frica".
Totodată, preşedintele Comisiei Europene a declarat că UE este pregătită să răspundă economic în cazul în care Rusia decide să invadeze Ucraina, precizând în acelaşi timp că Uniunea Europeană poate rezista fără gaz rusesc, după ce şi-a încheiat pregătirile pentru eventualitatea sistării livrărilor de gaze din Rusia, notează sursa citată.
"Lumea a urmărit uluită cum ne confruntăm cu cea mai mare concentrare de trupe pe pământul Europei de după zilele negre ale Războiului Rece", a mai spus şefa executivului comunitar.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 20.02.2022, 12:23)
Comparati spusele acestui zevzec cu solutia crizei rachetelor rusesti din Cuba in '64 - atunci America nu a primit mai multe rachete in vecinatate ci mai multa securitate ,la fel cum si Rusia a primit mai multa securitate prin indepartarea rachetelor - deja instalate , nota bene, in Turcia !