Ediţia Jocurilor Olimpice de anul viitor va fi ultima în care organizatorii vor mai depăşi plafonul de 10 miliarde de euro. Jocurile Olimpice de la Tokyo 2020 vor costa aproximativ 1350 miliarde de yeni (11,5 miliarde de euro), au anunţat organizatorii. Această sumă nu cuprinde şi cele 250 de milioane de euro necesare pentru deplasarea maratonului şi a probelor de marş la Sapporo, din cauza temperaturilor ridicate prevăzute în acea perioadă. La acest punct, partea japoneză discută cu oficialii Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) pentru a stabili cine va suporta cheltuielile în urma acestei decizii de ultim moment. Fiind vorba de 1350 miliarde, 597 vor fi acoperite de municipalitatea din Tokyo, 603 de miliarde de către Comitetul de Organizare şi 150 de miliarde de către Guvernul central. Potrivit celei de-a patra şi ultime versiuni a bugetului, încasările din sponsorizări şi vânzarea de bilete sunt mai mari decât 30 de miliarde de yeni, cât s-a estimat iniţial, informează news.ro. Acest lucru compensează, conform organizatorilor, o creştere a cheltuielilor prevăzute pentru transport şi securitate şi pentru a lupta împotriva căldurii. De asemenea, există şi o rezervă de 27 de miliarde de yeni pentru eventuale urgenţe, cum ar fi catastrofe naturale.
Totuşi, costul pentru naţiune a provocat o polemică, Comisia de verificare a conturilor apreciind la 1.060 miliarde de yeni (circa 9 miliarde de euro) cheltuielile reale ale statului, între candidatura şi atribuire din 2013 până în 2018.
Pe de altă parte, recent, Conducerea Comitetului Internaţional Olimpic a decis să pună stop cheltuielilor scăpate de sub control legate de organizare unor ediţii ale Jocurilor. Printre argumentele atribuirii ediţiilor de vară ale Jocurilor Olimpice din 2024 (Paris) şi 2028 (Los Angeles) a fost şi cel legat de folosirea unor elemente de infrastructură existente (stadion, săli, bazine...) astfel încât să fie diminuate cât mai mult cheltuielile. Comitetele de candidatură ale oraşelor Paris şi Los Angeles au anunţat că vor avea bugete mult mai mici decât ale ultimelor trei ediţii. Astfel, Franţa s-a angajat să cheltuiască 6,6 miliarde de euro pentru Paris 2024, iar administraţia americană 4,5 miliarde de euro pentru Los Angeles 2028. Cheltuielile pentru JO de la Londra 2012) şi Rio (2016) au depăşit câte 11 miliarde de euro. Iniţial şi Los Angeles candidase tot pentru ediţia din 2024, dar după mai multe discuţii cu conducerea CIO, dar şi cu partea franceză, au acceptat să amâne cu patru ani proiectul lor, în schimbul unei măriri a garanţiei furnizate de către CIO , vor fi 1,5 miliarde euro acordaţi metropolei californiene şi 1,4 miliarde de euro atribuiţi Parisului. Cheltuielile uriaşe au făcut ca multe ţări să nu-şi mai dorească să candideze pentru organizarea Jocurilor, tocmai de aceea CIO doreşte să ofere un exemplu de moderaţie financiară, pe cât se poate la acest nivel. Lipsa de interes în materie de candidaturi este evidentă, cele două candidaturi neavând practic concurenţă.