JTI: "Ascunderea pachetelor de ţigări prejudiciază piaţa legală şi bugetul statului"

JTI solicită Camerei Deputaţilor respingerea celei mai radicale propuneri anti-tutun, şi anume PL-x 587/ 2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun.

Iniţiativa prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în magazine, interzicerea sponsorizării oricăror evenimente şi activităţi de către companiile de tutun, interzicerea vapatului în locurile publice etc. În scrisoarea oficială trimisă astăzi comisiei de Buget Finanţe din Cameră, JTI atrage atenţia că ascunderea pachetelor în dulapuri, "cu excepţia magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun", gen tutungerie, categorie limitată la doar câteva magazine în marile oraşe, dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează şi ţigarete, va permite vânzătorilor să ofere consumatorilor de sub tejghea, inclusiv produse de contrabandă sau contrafăcute, practică deja răspândită în cartiere, oraşe mici şi în mediul rural.

Un amendament similar a fost respins de plenul Parlamentului European când a fost adoptată Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun, transpusă prin Legea nr. 201/2016. Aceeaşi propunere a fost respinsă şi de Parlamentul României în 2016, considerându-se că distorsionează piaţa şi creează bariere semnificative la intrarea pe piaţă a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca poate fi făcută cunoscută consumatorilor, după cum a susţinut şi Consiliul Concurenţei, arată JTI.

Producătorul de ţigarete mai subliniază că propunerea vizează şi includerea vapatului în definiţia fumatului. "O propunere legislativă similară (L389/2018 / PLX541/2018) a fost respinsă atât în Senatul României, cât şi în Comisia pentru sănătate publică a Camerei Deputaţilor, în 2019, pe motiv că nu există studii suficiente care să susţină o astfel de măsură. Niciunde în UE vapatul nu este asimilat fumatului, fumatul fiind rezultatul unui proces de ardere în care se degajă fum, în timp ce vapatul presupune inhalarea unor vapori. Ţigareta electronică şi produsele din tutun care nu arde sunt considerate de alte ţări ca alternative la ţigări, mai puţin dăunătoare, opinie împărtăşită şi de Public Health England (autoritatea de Sănătate din Anglia). Potrivit acesteia, "este probabil ca, în comparaţie cu ţigaretele, produsele cu tutun încălzit să expună utilizatorii şi persoanele din jur la niveluri mai scăzute de pulberi în suspensie şi de compuşi dăunători" şi, în consecinţă, reglementările "ar trebui aplicate pentru a favoriza opţiunile cel mai puţin dăunătoare". În Marea Britanie sau alte ţări, publicitatea la aceste produse este permisă. Aşa-numita "boală a vapatului" din SUA lipseşte cu desăvârşire în UE (după cum arată publicaţia Politico), unde Directiva 40/2014/UE (transpusă prin Legea 201/2016) reglementează strict domeniul, existând un sistem centralizat de submitere şi verificare a ingredientelor oricărui produs, înainte ca acesta să fie pus pe piaţă. Ştirile alarmiste venite de peste ocean omit adesea să menţioneze că nu ţigaretele electronice provoacă boala respectivă, ci substanţele artizanale folosite, cumpărate la colţ de stradă, mai ales THC, un extract de marijuana interzis în UE", se mai arată în scrisoarea JTI. De altfel, in România, publicitatea la ţigarete electronice este deja interzisă prin Legea 201 din 2016.

JTI reaminteşte, de asemenea, că domeniul tutunului a fost intens reglementat în ultima perioadă, prin Legea 15/2016 pentru modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, OUG 114 şi Legea 201/2016 pentru transpunerea Directivei 2014/40/UE, ce a necesitat modificarea liniilor de producţie şi a pachetelor de ţigarete, precum şi implementarea unui sistem complex de trasabilitate, ce impune în continuare eforturi atât din partea producătorilor, cât şi a celor 70.000 de comercianţi şi a autorităţilor statului (Imprimeria Naţională, ANAF prin Direcţia Generală a Vămilor). Până la 15 iunie 2020, stocurile nevândute de pachete fără cod unic, precum şi pachetele cu ţigarete mentolate, a trebuit să fie retrase de pe piaţă.

"Având în vedere seria frecventă a modificărilor legislative în domeniu, considerăm că trebuie analizat atent impactul fiscal - bugetar, introducerea unor taxe (reinstituirea taxei pe viciu într-un fond special, o anomalie fiscală care contravine Legii Finanţelor Publice şi Directivei privind taxarea tutunului), dar şi potenţiala reducere a veniturilor bugetare ca urmare a perturbării comerţului legal", concluzionează scrisoarea.

Conform documentului, propunerea nu ia în considerare că, potrivit Eurobarometrului UE, principalul factor determinant în a iniţia fumatul îl reprezintă anturajul (82%), în vreme ce pachetul, aspectul şi poziţionarea lui la raft este invocat de doar 4% dintre tineri. De asemenea, iniţiatorii refuză să ia în considerare datele oficiale Eurostat: 91,2% dintre tinerii români din grupa de vârsta 15-24 de ani nu au fumat, media europeană fiind de 83%, şi doar 4,1% declară că fumează zilnic - faţă de media europeană de 9,7% (ocazional doar 4,6%, faţă de media europeană de 6,8%).

România este al treilea mare producător de tutun din UE (conform Eurostat), industria producătoare contribuind pozitiv la balanţa de plăţi. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 3,2 miliarde de euro virate anual şi se află în topul investitorilor, cu investiţii în derulare de peste 1,5 miliarde euro, angajând direct peste 5.000 de persoane şi indirect circa 60.000. Potrivit ultimei execuţii bugetare anunţate, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului 2020 un avans semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai solid contribuabil la buget.