JTI cere Senatului să voteze Raportul negativ la Iniţiativa anti-tutun

Într-un punct de vedere trimis vineri Senatului, JTI atrage atenţia cu privire la modul în care Legiuitorul este indus în eroare de activişti şi avertizează că propunerea legislativă iniţiată de lobiştii anti-tutun poate aduce şi în România problemele grave generate de demersuri similare în alte ţări.

"În legătură cu PL 443/2019, JTI îsi exprimă profunda îngrijorare cu privire la puzderia de date fantasmagorice cu care activiştii anti-tutun au inundat spaţiul public, încercând să inducă în eroare Legiuitorul. Acestea nu au nicio bază reală, fiind adesea contradictorii, din cauza metodologiilor "creative" de calcul folosite de aşa-numiţii experţi în sănătate publică erijaţi în economişti sau cercetători. De exemplu, pentru "costul economic al fumatului în România", un concept avansat de 2035 fără tutun, este indicat drept "cel mai nou raport" de acest gen un studiu obscur al unor organizaţii internaţionale, pentru anul...2012. Concluzia acestuia e că "paguba" ar însuma 24 miliarde lei. A se compara cu 1,2 miliarde lei, echivalent al "impactului economic atribuibil fumatului", cifră vehiculată la o conferinţă de presă a unui alt ONG internaţional anti-tutun, European Network Smoking Prevention, pentru acelaşi an, 2012. În niciuna dintre ipoteze - şi fără a mai pune la socoteală că, în cei şapte ani care au trecut de atunci, legislaţia în domeniu s-a modificat de mai multe ori - suma nu ar avea cum să reprezinte, în anul de graţie 2019, "5% din bugetul sănătăţii şi 4,2% din PIB".

Pe de altă parte, este o realitate de necontestat că în companiile de tutun sunt angajaţi direct aproape 3.500 de oameni şi indirect de zece ori pe atât. De asemenea, că circa 75% din preţul unui pachet de ţigarete reprezintă taxe şi că industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul statului, cu peste 3 miliarde de euro virate anual sub formă de accize, TVA, impozit pe profit, taxe vamale, impozit pe salarii, contribuţii, taxe locale etc., ceea ce poate fi uşor verificat, din datele aflate la dispoziţia Ministerului Finanţelor.", se arată în punctul de vedere menţionat.

În opinia JTI, propunerea, cea mai radicală de până acum - pentru care cei care au redactat-o (2035 fără tutun) şi iniţiatorii oficiali folosesc instrumente emoţionale de propagandă, clamând "salvarea copiilor noştri" - aduce de fapt prejudicii serioase bugetului de stat, agenţilor economici şi societăţii în ansamblu. Aplicarea unor supra-reglementări care exced Directiva tutunului, (transpusă recent în legislaţia românească), în state precum Marea Britanie, Franţa sau Irlanda nu doar că nu a redus consumul de tutun, dar a determinat creşterea contrabandei cu ţigarete, facilitând accesul consumatorilor şi în special al minorilor, la produse ieftine, cumpărate fără niciun control de pe piaţa neagră sau pe sub tejghea. În plus, pe tot lanţul economic s-au înregistrat pierderi: producători, comercianţi, stat, consumatori. Pe de altă parte, iniţiatorii ignoră cu bună ştiinţă normalitatea altor state, care nu au recurs la restricţionări forţate: Germania, Austria, Cehia etc.

Potrivit mesajului JTI transmis senatorilor, în Irlanda, unde s-a deplasat, la invitaţia "2035 fara tutun", deputatul care şi-a asumat oficial proiectul, contrabanda a ajuns la 33% din piaţă. Delegaţia de parlamentari invitată la Dublin a notat, la indicaţiile lobistilor anti-tutun, doar dulapurile închise unde sunt ascunse ţigările, nu şi cheltuielile suplimentare ale comercianţilor, locurile de muncă pierdute, magnitudinea criminalităţii organizate. Un alt exemplu de practici discutabile este participarea senatorului care a susţinut proiectul în Comisii, la seminarul sponsorizat de o companie farma pentru lansarea studiului despre "costurile tutunului", menţionat mai sus.

În Marea Britanie, s-a interzis expunerea produselelor din tutun în punctele de vânzare în aprilie 2015, cu acelaşi scop declarat: reducerea numărului de tineri care fumează. Însă după patru ani, conform datelor Oficiului Naţional de Statistică din Regatul Unit, nu există nicio dovadă că interdicţia ar fi dus la accelerarea scăderii ratei fumatului în rândul tinerilor. În plus, datele KMPG arată că, la cinci ani după interzicerea expunerii la raft, contrabanda a crescut de la 10% la 18%! Un efect similar în România ar însemna dublarea pieţei negre şi pierderi de peste un miliard de euro la buget.

Şi în Franţa, la un an după implementarea unor restricţii disproporţionate similare, Ministerul Sănătăţii a admis că acestea nu au avut efectul scontat.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în Europa, unde s-au concentrat în ultimii ani cele mai multe restricţii în domeniul tutunului, rata fumatului era în 2013 de 28% dar, în 2019, procentul a crescut la 29%.

Proiectul de lege prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, cu excepţia magazinelor specializate în comercializarea produselor de profil. Iniţiativa legislativă anti-tutun a fost depusă în Parlament de deputatul USR Emanuel Ungureanu şi mai urmăreşte extinderea definiţiei fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumează (ţigarete electronice) şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.