JTI România consideră că propunerea legislativă care vizează ţigaretele şi produsele cu potenţial de risc redus este cea mai restrictivă şi disproporţionată de până acum, excede prevederile Directivei europene a tutunului, transpusă integral în legislaţia românească şi va avea un impact fără precedent asupra pieţei legale, anunţă un comunicat de presă remis Redacţiei noastre.
Compania pune sub semnul întrebării modul în care a fost iniţiat acest proiect. Conform Memorandumului semnat de Secretariatul general al Camerei, deputatul USR Emanuel Ungureanu a beneficiat de o deplasare în Irlanda, la invitaţia şi pe cheltuiala lobiştilor antitutun care au redactat propunerea, "Iniţiativa 2035 fără tutun", sprijinită de Campaign for Tobacco Free Kids (Bloomberg Initiative for Tobacco Control) şi European Network for Smoking Prevention.
Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, a declarat: "Consideram că aceste practici sunt mai mult decât discutabile şi atragem atenţia asupra modului în care s-a ajuns la promovarea proiectului, mai ales în contextul în care ONG-urile de acest tip acuză în permanenţă companiile legale de tutun de corupţie şi practici incorecte, fără niciun argument concret. Reamintim că, potrivit legii, pentru a fi promovate, iniţiativele societăţii civile trebuie sa întrunească 100.000 de semnături".
Iniţiativa urmăreşte interzicerea expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, "cu excepţia magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun" (gen tutungerie), categorie limitată în România la doar câteva magazine dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează şi ţigarete, pe lângă alte produse de larg consum. Un astfel de amendament a fost respins de plenul Parlamentului European atunci când a fost adoptată Directiva 40/2014, transpusă prin Legea nr. 201/2016.
Argumentul conform căruia aceasta ar fi o măsură de reducere a publicităţii nu ţine cont că, în micile magazine de cartier şi din mediul rural, în lipsa vizibilităţii produselor comercializate, vânzătorul ar putea oferi consumatorilor, de sub tejghea, inclusiv produse provenind din comerţul ilegal (de contrabandă sau contrafăcute), aspect care nu poate fi ignorat, în special în regiunile expuse traficului ilicit cu produse din tutun (în judeţele de la frontieră piaţa neagră ajunge şi la 50%). În plus, măsura ignoră contextul actual în care mai mult de jumătate din feţele pachetelor este rezervată de fapt avertismentelor de sănătate.
Alte modificări vizate de proiect privesc extinderea definiţiei fumatului la noile produse din tutun, inclusiv la cele care nu conţin tutun şi nu se fumează (ţigarete electronice) şi interzicerea vapatului în spaţiile publice închise, interzicerea promovării de orice fel, interzicerea sponsorizărilor etc.
În loc ca iniţiatorii să se concentreze pe campanii de comunicare, educare şi de prevenire a fumatului în rândul minorilor, preferă restricţii inutile, care încalcă libertatea de alegere a consumatorului adult, mai subliniază comunicatul citat. În timp ce retailerii şi producătorii legali se vor da peste cap să aplice legea, minorii vor putea cumpăra produse ilegale de oriunde - de la metrou, din pieţe, de la colţul străzii.
JTI România consideră că: "Dat find că numita iniţiativă propune modificarea a patru legi diferite, dintre care două de transpunere a unor directive europene, considerăm că este necesar să fie dezbătută în vederea unui Raport comun al Comisiei pentru buget, Comisiei economice, Comisiei pentru cultură şi Comisiei pentru sănătate, având în vedere atât aspectele de sănătate publică, cât şi implicaţiile comerciale majore şi impactul economic şi bugetar. Astfel, s-ar păstra o abordare echilibrată, luând în considerare nu doar ipoteticul obiectiv de sănătate publică, dar şi interesele consumatorilor, protejarea activităţii micilor comercianţi, menţinerea veniturilor bugetare la indicatorii previzionaţi de către autorităţile fiscale şi continuarea luptei împotriva comerţului ilicit cu produse din tutun care, în prezent, aduce prejudicii la bugetul de stat de circa 700 de milioane de euro pe an".