Judecătorii CCR de neatins

Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului Curţii, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a decis, astăzi, plenul Senatului, în calitate de for decizional.

Senatorii au adoptat, în acest sens, cu 70 de voturi ''pentru'', 28 ''împotrivă'' şi o abţinere, mai multe amendamente la proiectul de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii, eliminând din textul adoptat iniţial prevederea potrivit căreia judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii.

În forma adoptată, actul normativ prevede că încuviinţarea reţinerii, arestării, percheziţiei sau trimiterea în judecată se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale, după ascultarea judecătorului în cauză.

Comisia juridică a propus plenului Senatului, care a încuviinţat prin vot, proiectul în varianta Camerei Deputaţilor, care a eliminat din textul adoptat iniţial de Parlament prevederile potrivit cărora judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii şi judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.

Ca urmare a punerii în acord a proiectului de lege cu decizia CCR, deputaţii şi, ulterior, senatorii au stabilit că, în caz de infracţiune flagrantă, procurorul general şi nu ministrul Justiţiei, cum era iniţial, trebuie să informeze de îndată preşedintele Curţii Constituţionale de faptul că judecătorii constituţionali sunt reţinuţi şi supuşi percheziţiei.

Niciunul dintre amendamentele formulate la acest act normativ de senatorul USR Eugen Dircă, respinse în Comisia juridică, nu a trecut în plen.

Senatorul PNL Laura Scântei a explicat votul împotrivă al senatorilor liberali, susţinând că, deşi parte dintre considerentele CCR sunt transpuse în lege, actul normativ păstrează imunitatea pentru judecătorii CCR.

"Guvernări anterioare ale PSD din 1992, din 1994 nu au apreciat că ar fi un dezechilibru între puterile statului sau că independenţa judecătorilor Curţii Constituţionale ar fi încălcată. (...) Deşi raportul Comisiei juridice transpune parte dintre considerentele CCR, pe fond proiectul de lege menţine această imunitate a judecătorilor constituţionali", a spus Laura Scântei.