JUSTIŢIE Schimbări, revizuiri, rotiri, colecţia 2016

Justiţia va fi "bântuită" anul acesta de vântul schimbării. Există mai multe indicii concrete care anunţă un val de înlocuiri, de la şefii DNA şi ai Parchetului General până la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi în cadrul componenţei Curţii Constituţionale.

Subiectul este extrem de serios şi delicat, dar ori de câte ori se pune problema unor schimbări, celebra tiradă a lui Farfuridi din "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale redevine de maximă actualitate: "Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc!, dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc!, dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele... esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis!"

Primele mutări vor avea loc chiar în această lună şi vizează conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). CSM are 19 membri, dintre care trei de drept - preşedintele Înaltei Curţi, procurorul general şi ministrul Justiţiei - doi sunt numiţi de Senat, ca reprezentanţi ai societăţii civile, iar 14 sunt judecători şi procurori desemnaţi de colegi. Preşedintele şi vicepreşedintele se aleg dintre membrii CSM, aceştia având dreptul la un singur mandat în aceste funcţii. În prezent, preşedintele CSM este judecătorul Marius Tudose, iar vicepreşedinte este procurorul Bogdan Gabor. Pentru înlocuirea acestora şi-au depus candidatura doi magistraţi: judecătorul Mircea Aron pentru funcţia de preşedinte şi procurorul Luminiţa Palade - vicepreşedinte.

În această primăvară, imediat după Paşte, când le expiră mandatele, procurorii-şefi ai DNA şi ai Parchetului General, Laura Codruţa Kovesi şi Tiberiu Niţu, pot fi, de asemenea, schimbaţi. Trebuie precizat că aceştia au dreptul la un nou mandat dacă ministrul Justiţiei decide să-i propună. În a doua parte a anului trebuie să fie numiţi patru noi judecători în cadrul Curţii Constituţionale, instituţie care îşi va alege şi un nou preşedinte, mandatul lui Augustin Zegrean urmând să ajungă la final în această toamnă. Tot la capitolul mandate care expiră se înscrie şi cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, care în luna septembrie trebuie să părăsească această funcţie.

Este evident că miza acestor schimbări este enormă - modul în care acestea se vor produce şi cât de mult vor fi influenţate de mediul politic poate afecta în bine sau rău imaginea ţării peste hotare, dar şi încrederea, pe plan intern, a populaţiei în actul de justiţie. Maşinăria care livrează scenarii şi zvonuri a intrat în funcţiune, iar ce se aude dinspre ea nu este deloc dătător de speranţe.