Kant buy me love

Astăzi, 22 aprilie, se împlinesc trei sute de ani de la naşterea lui Immanuel Kant. Deşi probabil niciun alt filosof iluminist nu a avut o influenţă atât de mare asupra timpurilor noastre precum Immanuel Kant, pentru că întreaga filosofie liberală a drepturilor omului se bazează pe celebrul său imperativ, această filosofie este astăzi în defensivă. Astăzi Kant pare să fie de vină pentru tot! În Mizerabilii cânta Gavroche "C'est la faute à Voltaire, ... C'est la faute à Rousseau", dar, aflăm azi, că, de fapt, vina este a lui Kant: "C'est la faute à Kant!". În timpul Revoluţiei franceze şi a Restauraţiei, conservatorii acuzau filosofia umanistă şi filosofii iluminişti francezi de "dezastrul" liberal, pentru ca mai apoi romantismul să fi făcut din acuzarea clasicismului, a raţionalismului şi a umanismului în numele emoţiei "autentice", a "sentimentului" armele sale ideologice principale.

Povestea oraşului său natal, pe care nu l-a părăsit niciodată, este ea însăşi o oglindă a istoriei tragice a Europei din ultimele trei secole, pentru că Immanuel Kant s-a născut la Königsberg, în Prusia orientală atunci, dar astăzi oraşul german se numeşte Kaliningrad şi este capitala enclavei militare ruse de la Marea Baltică cu acelaşi nume.

Astăzi, moştenirea lui Kant este din nou atacată din toate părţile. Din nou, pentru că a mai fost atacată între cele două războaie mondiale, dar, odată cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, al cărei prim articol este inspirat din imperativul categoric kantian - "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii" -, viziunea sa a contribuit la transformarea lumii. Or, tocmai această transformare îi face pe toţi dictatorii şi acoliţii lor să se opună cu tărie ideii de drepturi ale omului în numele identităţii culturale şi tradiţiei. Nu întâmplător, şi am mai vorbit despre aceasta în paginile ziarului BURSA, la începutul lunii februarie anul acesta Anton Alihanov, guvernatorul Kaliningradului nu doar că-l acuza pe Kant că este instigatorul "haosului global" actual, ci că reprezintă o "conexiune directă" cu războiul din Ucraina. Potrivit Meduza, care la rândul său prelua publicaţia locală RuGrad, vorbind la o conferinţă a politologilor în Svetlogorsk, un oraş de pe coasta Mării Baltice, la 40 de kilometri de Kaliningrad, Alihanov l-ar fi acuzat pe Kant că a contribuit decisiv la "situaţia socioculturală" care a dus, printre altele, la Primul Război Mondial. "Astăzi, în 2024, suntem suficient de îndrăzneţi să afirmăm nu numai că Primul Război Mondial a început cu opera lui Kant, ci şi actualul conflict din Ucraina. Aici, în Kaliningrad, îndrăznim să considerăm - dar suntem, de fapt, aproape siguri de asta - că tocmai în Critica raţiunii pure şi în Întemeierea metafizicii moravurilor a lui Kant [...] au fost puse fundamentele etice şi valorice ale conflictul actual".

În acest context, guvernatorul Kaliningradului l-a numit pe Kant unul dintre "creatorii spirituali ai Occidentului modern", care a făcut posibilă dominaţia "blocului occidental, care a fost modelat de SUA după propria sa imagine" şi a devenit un "imperiu al minciunilor". Pentru că Immanuel Kant a fost "părintele aproape a tot" în Occident, inclusiv al libertăţii, ideii statului de drept, liberalismului, raţionalismului şi "chiar şi ideii Uniunii Europene", el este vinovat de tot ceea ce a urmat după revoluţiile moderne.

Dacă astăzi Kant este atacat cu atâta vehemenţă din toate direcţiile - de către fundamentaliştii religioşi, de către dictatori, de către ultra-conservatori -, înseamnă că moştenirea sa filosofică este esenţială pentru lumea contemporană. Cei care îl atacă au nostalgia unui trecut de mult depăşit. Kant a fost un vizionar care a pledat pentru o lume mai bună şi mai dreaptă. De aceea nu putem trece peste o asemenea zi fără să marcăm rolul determinant pe care filosoful din Königsberg îl are în devenirea lumii de astăzi.