Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi-a anunţat ieri demisia din funcţiile de vicepremier şi de ministru al Culturii, în semn de compromis la care a ajuns cu prim-ministrul Victor Ponta pe tema iniţiativei cetăţeneşti privind minorităţile. Cu toate acestea, formaţiunea pe care o conduce va rămâne la guvernare şi va propune un candidat pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Kelemen a declarat, într-o conferinţă de presă, că s-a ajuns la un compromis care a fost agreat şi de membrii partidului, astfel încât iniţiativa cetăţenească privind minorităţile să fie dezbătută în comisiile parlamentare, în toamnă, iar până la finalizarea dezbaterilor România să nu trimită noi documente la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Liderul UDMR a menţionat că joi va mai avea loc o discuţie unde va fi luată o decizie şi pentru candidatul formaţiunii la alegerile prezidenţiale.
"Sunt convins că, prin aceste soluţii, ceea ce noi am propus, dincolo de a reprezenta în guvern interesele minorităţii, putem contribui la un dialog necesar între majoritatea şi minorităţile naţionale din România", a spus viceprim-ministrul demisionar, referindu-se la compromisul cu Victor Ponta. Kelemen Hunor a mai afirmat că "maghiarii din România nu sunt duşmanii României, nu trebuie să te lupţi în orice zi şi în orice moment cu maghiarii".
UDMR ameninţa încă de pe 6 iulie că iese de la guvernare, nemulţumită de drepturile minorităţilor, motivul fiind intervenţia Ministerului Afacerilor Externe (MAE) într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, Comisia Europeană (CE) a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) pentru protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de UE.
Tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către CE a ICE privind protecţia minorităţilor naţionale - Minority SafePack, iniţiată de Uniunea Europeană şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor, liderul UDMR. MAE a susţinut punctul de vedere al Comisiei Europene, poziţionându-se astfel împotriva UDMR.
Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către UE a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici a fost respinsă de CE pe motiv că "în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii".
Cele şase tematici sunt: "Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea şi implicarea societăţii civile", "Egalitate şi anti-discriminare", "Media audio-vizuale şi conţinutul digital" şi "Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale".
"Decizia a fost una politică", a comentat la acea vreme Kelemen Hunor, anunţând că o va contesta la Curtea Europeană de Justiţie. MAE a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul-limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lunii iunie 2014. MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.