KLAUS IOHANNIS: "Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică"

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în deschiderea reuniunii ministrilor afacerilor externe din statele membre NATO, că de la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil şi activ, devotat principiilor Alianţei, informează news.ro.

El a menţionat că Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică şi că trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenţie evoluţiile. Şeful statului a mai spus că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO şi se bucură că această premieră are loc la Bucureşti.

"Îmi face o deosebită plăcere să vă urez bun-venit în România, la Bucureşti. Prezenţa dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea ţărmului Mării Negre, este extrem de relevantă şi de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate şi angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertăţii şi ale păcii rămân fundamentale pentru Alianţa noastră", a spus preşedintele în discurs.

Klaus Iohannis a arătat că, de la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil şi activ, devotat principiilor Alianţei.

"Am fost un contribuitor implicat în misiunile şi operaţiunile NATO, precum şi un promotor şi furnizor neclintit de securitate şi stabilitate în regiunea noastră, şi nu numai. România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim şi prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanşarea războiului împotriva Ucrainei", a subliniat preşedintele Iohannis.

Potrivit acestuia, agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente şi mai relevante subiecte actuale pentru NATO şi pentru securitatea noastră colectivă. Într-adevăr, în ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicaţii profunde pentru securitatea europeană şi euroatlantică, provocând suferinţe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor şi cauzând o criză alimentară şi energetică globală.

"Drept răspuns, Alianţa noastră şi aliaţii au adoptat o poziţie fermă şi unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării şi apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere şi pentru a-i sprijini pe partenerii noştri cei mai vulnerabili să îşi crească rezilienţa. În acest context, apreciez faptul că Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate să ni se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, şi că domnul ministru Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri", a spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a subliniat că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO şi suntem bucuroşi că această premieră are loc la Bucureşti.

"Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru. Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică - aşa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenţie evoluţiile şi să promovăm o abordare şi mai strategică în regiune", a spus preşedintele României.

Şeful statului a arătat că în acelaşi timp, România rămâne un susţinător puternic al Politicii Uşilor Deschise.

"Suntem încrezători că Finlanda şi Suedia, aflate astăzi ca invitate la masa noastră, vor deveni membre în curând. Totodată, credem că uşa NATO trebuie să rămână deschisă în viitor şi altor parteneri, inclusiv Ucraina şi Georgia, aşa cum a fost decis la Summitul de la Bucureşti, în 2008, chiar în această clădire", a spus el.