KPMG publică Raportul Perspective Economice Globale

În aprilie 2022, KPMG a publicat raportul Global Economic Outlook, bazat pe analizele experţilor efectuate de economişti din întreaga reţea a firmelor membre, conform unui comunicat de presă. În contextul actual, în care activitatea de prognoza economică a devenit mai dificilă, raportul îşi propune să ofere nişte repere care sa ajute companiile, guvernele şi persoanele fizice în luarea deciziilor pentru a naviga acest mediu incert.

În timp ce economia globală se afla pe calea redresării după pandemia de COVID-19, un alt şoc sistemic s-a făcut resimţit la nivel mondial. Invazia Ucrainei de către Rusia a marcat o schimbare tectonică în zona riscului geopolitic. Dincolo de efectul declanşării unei crize umanitare profunde în Europa de Est, impactul economic al conflictului - şi sancţiunile asociate acestuia - vor fi resimţite în întreaga lume, încetinind creşterea economică şi contribuind la creşterea presiunilor inflaţioniste, aflate deja pe o pantă ascendentă.

Potrivit sursei citate, deşi Rusia şi Ucraina au împreună o pondere relativ scăzută în economia mondială, ele au o contribuţie ridicată în exporturile globale de energie. Dependenţa multor ţări europene de petrolul şi gazul rusesc a declanşat o dezbatere politică cu privire la modul în care aceasta poate fi redusă complet, cât mai rapid posibil. Totodată, ambele ţări sunt furnizoare majore de metale, produse intermediare, produse alimentare de bază şi mărfuri agricole. Furnizarea acestora din urmă, în special, este de aşteptat sa fie serios afectată din moment ce Rusia şi Ucraina, împreună, reprezintă 29% din exporturile globale de grâu. Ucraina, singură, furnizează 13% din exporturile globale de porumb, precum şi o mare parte din alte produse alimentare de bază, cum ar fi seminţele de floarea soarelui. Pe lângă scăderea anticipată a ofertei, creşterea preţurilor la îngrăşăminte precum şi costurile de transport mai mari - cauzate de modificarea rutelor de transport pentru mărfurile agricole - vor exercita o presiune şi mai ridicată asupra preţurilor globale la alimente. Socul aprovizionării cu alimente va fi resimţit mai accentuat în ţările care au o dependenţă ridicată de importul produselor agricole. Majorarea preţurilor la alimente, energie şi metale, împreună cu întârzierile cauzate de întreruperile continue pe lanţurile de aprovizionare, vor avea un impact asupra cererii, prin creşterea costurilor cu nivelul de trai ale consumatorilor, precum şi asupra ofertei, producţia industrială din Europa fiind cu precădere expusă.

Perspectivele economice pentru următorii doi ani vor depinde de mai mulţi factori. În mod evident, conflictul dintre Rusia şi Ucraina va juca un rol major, având implicaţii atât la nivelul comerţului de bunuri şi servicii căt şi asupra preţurilor mărfurilor, dincolo de orizontul pe termen scurt, în special în Europa. Insă, în viitorul apropiat, direcţia politicilor monetare şi fiscale, în special în economiile avansate, va juca, de asemenea, un rol în conturarea traiectoriei creşterii economice. Gestionarea compromisurilor în elaborarea politicilor economice va fi dificilă. Perspectiva unor rate nominale mai mari ale dobânzilor, necesare pentru a combate inflaţia, şi urgenţa consolidării fiscale vor duce la o decelerare suplimentară a activităţii economice. O potenţială încetinire a creşterii economiei chineze, parţial generată de politica zero-Covid a ţării, ar putea avea, de asemenea, implicaţii globale privind cererea şi oferta.

Având în vedere că situaţia rămâne extrem de incertă, raportul KPMG ia în considerare trei scenarii alternative. In scenariul de bază, preţurile petrolului la nivel mondial sunt proiectate a fi cu 30 de dolari mai mari decât traiectoria lor înainte de escaladarea crizei, iar preţurile la gaze cu 50% mai mari în Europa. Se preconizează că preţurile la alimente la nivel mondial vor creşte cu 5%. Scenariul alternativ pesimist ia în considerare o creştere a preţurilor la petrol mai mare cu 40 de dolari şi a preţului la gaze de 100% pentru Europa şi de 50% pentru restul lumii. De asemenea, presupune o creştere de 10% a preţurilor la alimente la nivel mondial. Ambele scenarii au ipoteza de creştere cu 23% a preţului mediu al metalelor şi o creştere cu 4% a costului inputurilor agricole. Ele includ, de asemenea, prime de risc de investiţii mai mari şi cheltuieli guvernamentale suplimentare în Europa. În final, scenariul optimist este bazat pe o ipoteză în care conflictul este soluţionat mai rapid decât se anticipase, preţurile revenind la nivelurile de la începutul lunii februarie, odată cu restabilirea fluxurilor de producţie şi a celor comerciale. Simulările arată că, în acest scenariu, creşterea PIB-ului global ar putea varia între 3,3%-4% în acest an şi între 2,5%-3,2% în 2023.

Datorită proximităţii regionale şi a legăturilor sale comerciale atât cu Rusia, cât şi cu Ucraina, Europa Centrală şi de Est a fost în centrul atenţiei încă de la începutul conflictului. România, în special, se confrunta cu o nevoie presantă de ajustare a dezechilibrelor sale macroeconomice încă înainte de declanşarea ostilităţilor. România se afla sub procedura UE de deficit bugetar excesiv încă de la începutul anului 2020 - chiar dacă aceasta este în prezent suspendată din cauza pandemiei. Eforturile de a reduce deficitul bugetar structural relativ mare în anii următori ar putea avea un efect negativ indirect asupra creşterii economice. În plus, adâncirea constantă a deficitului de cont curent - situat la -7,1% din PIB în 2021, al doilea ca mărime din UE - ar necesita o corecţie treptată şi mai degrabă imediată, pentru a evita creşterea suplimentară a costurilor de finanţare a acestuia. Este probabil ca inflaţia importată, aflată în creştere, să continue să pună presiune pe ratele dobânzilor nominale, erodând puterea de cumpărare a consumatorilor, limitând creşterea economică pe termen scurt. Cu toate acestea, prin susţinerea unor politici adecvate, menite să încurajeze investiţiile şi să stimuleze creşterea pe termen lung, România ar putea trece mai uşor peste această criză. Absorbţia completă a fondurilor disponibile prin Fondul de redresare şi rezilienţă al UE ar contribui în mare măsură la îmbunătăţirea perspectivelor de creştere economică. După cum comentează Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner la KPMG în România: "Deşi situaţia rămâne dificilă, România are mai multe avantaje. În primul rând, suntem membri NATO, fapt care conferă o garanţie de securitate. Mai mult, evoluţia situaţiei militare de la începutul invaziei a redus considerabil, deocamdată, preocupările iniţiale cu privire la o posibilă extindere a conflictului în zone dincolo de Ucraina. De asemenea, apartenenţa României la UE este un semnal de stabilitate pentru investitori, oferind totodată toate beneficiile pieţei unice."

După cum conchide Ramona Jurubiţă: "Guvernul şi comunitatea de afaceri trebuie să prezinte un mesaj clar că România nu este doar un loc sigur pentru investiţii, ci oferă şi multe oportunităţi, în ciuda provocărilor actuale. În acelaşi timp, autorităţile pot stimula în continuare creşterea economică prin politici favorabile investitiilor, cum ar fi sprijinul în sectoare cheie ca şi sănătatea şi educaţia, precum şi prin absorbţia completă a fondurilor disponibile ale UE, în special cele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii ţării."