Variaţiile fiscale importante în 57 de jurisdicţii, inclusiv România, de ordinul milioanelor de euro, în cazul transferului afacerilor de familie între generaţii înseamnă pentru multe afaceri de familie că existenţa şi dezvoltarea business-ului pe termen lung depind de o bună planificare a transmiterii activelor comerciale sau chiar a averii familiei de la o generaţie la alta, potrivit studiului KPMG Private Enterprise Global Family Business Tax Monitor.
Raportul relevă importanţa monitorizării sistemului fiscal şi evoluţiei acestuia de către afacerile de familie cu prezenţă în mai multe jurisdicţii, astfel încât să poată diminua potenţialele efecte negative. România, dar şi alte tări, ca de exemplu Polonia, Slovacia, Elveţia, Noua Zeelandă şi Australia, nu impozitează transferul între generaţii, încurajând, astfel, continuarea afacerii şi reinvestirea fondurilor pentru susţinerea şi dezvoltarea afacerilor.
Cu tot mai multe afaceri de familie dispersate geografic, diferenţele fiscale între jurisdicţii în cazul transferurilor pe parcursul vieţii (prin donaţie) şi/sau la decesul proprietarului (prin moştenire) pot genera implicaţii la nivelul planurilor de succesiune şi pot necesita planificare fiscală. Ediţia 2023 a Global Family Business Tax Monitor evidenţiază, printre altele, discrepanţele mari în materie de tratament fiscal şi reflectă provocările cu care se confruntă afacerile de familie.
Studiul arată că, la nivel global, Coreea de Sud, Franţa, SUA şi Regatul Unit impun cele mai mari cote de impozitare pentru transferul prin moştenire al unei afaceri de familie evaluate la 10 milioane EUR, înainte de aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale.
Chiar şi după aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale, Africa de Sud îşi păstrează un loc fruntaş din punct de vedere al sarcinii fiscale în cazul moştenirilor evaluate la 10 milioane EUR, urmată de Canada şi Japonia. Pentru moştenirea afacerilor de familie evaluate la mai mult de 100 de milioane de euro, cea mai scumpă jurisdicţie din punct de vedere fiscal este Coreea de Sud, iar, după aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale, Africa de Sud şi SUA ocupă locul al doilea şi al treilea.
Pentru transferul realizat pe parcursul vieţii (donaţie) a unei afaceri de familie evaluată la 10 milioane de euro, Venezuela are cel mai ridicat nivel de taxare la nivel global (înainte de aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale), urmată de Spania, Coreea de Sud şi Franţa. După aplicarea unor scutiri sau a unor deduceri fiscal însă, locurile doi şi trei sunt disputate de Africa de Sud şi Japonia. Situaţia este similară şi în cazul întreprinderilor de familie evaluate la 100 de milioane EUR înainte şi după aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale.
"În general, teoria economică spune că neimpozitarea sau impozitarea cu o cotă redusă poate fi o metodă de atragere şi retenţie a antreprenorilor şi de creare, adăugare a valorii la nivel local. Pentru că sarcinile fiscale mai mici ar putea încuraja afacerile de familie să îşi continue activitatea, să se dezvolte şi să reinvestească profitul în generarea de inovaţie, de noi locuri de muncă şi atragerea de talente. De aceea, locul în care alegi să îţi dezvolţi afacerile contează foarte mult şi nu doar din perspectiva fiscală, ci şi din perspectiva cadrului juridic", declară Rene Schöb, Partener, Head of Tax & Legal, KPMG în România.
"În România, transferul afacerilor (al acţiunilor) prin moştenire ori donaţie nu este considerat venit impozabil atunci când este realizat către membri din noua generaţie a familiei. Chiar dacă legislaţia fiscală din România legată de transferul afacerii este favorabilă, acest lucru nu este suficient pentru o planificare fiscală sustenabilă. Un eventual transfer al afacerii de familie trebuie să ia în considerare şi legislaţia altor jurisdicţii în care se desfăşoară poate o parte a activităşii economice, sau mai ales trebuie să ţină cont şi de situaţia fiscală a beneficiarilor - i.e. în cazul unor membri de familie care nu locuiesc în România şi care sunt rezidenţi fiscal ai unui alt stat", explică Daniel Jinga, Associate Director, Consultanţă Fiscală, KPMG în România.
Raportul a fost o sursă de referinţă pentru planificarea fiscală a afacerilor de familie timp de aproape un deceniu, oferind termeni de comparaţie pentru nivelul obligaţiilor fiscale între jurisdicţii pentru transferul afacerilor de familie pe parcursul vieţii proprietarilor, inclusiv prin retragere, sau prin moştenire.
Studiul KPMG arată că sunt implementate modificări fiscale în multe jurisdicţii în privinţa transferurilor de afaceri. În Belgia, jurisprudenţa fiscală recentă a stabilit că anumite activităţi din spectrul imobiliar, care depăşesc zona simplei administrări a bunurilor, pot fi considerate "activitate economică", aceasta fiind una dintre condiţiile de bază pentru aplicarea unui tratament fiscal favorabil. În Ţările de Jos, politica fiscală a guvernului pentru anul 2023 vizează şi reevaluarea schemei de succesiune a afacerilor pentru a exclude imobilele închiriate, ceea ce va însemna aplicarea unei cote de impozitare standard în cazul acestor tipuri de imobile. De asemenea, este dezbătută şi reducerea procentului de 83% pentru scutirea pe donaţii şi moşteniri, ceea ce ar putea genera majorarea impozitului datorat în momentul transferului către generaţia următoare. Rezultatul acestui proces va fi inclus, probabil, în măsurile adoptate pentru anul 2024.
În Japonia, există o propunere recentă de revizuire a sistemului actual de impozitare a succesiunii pentru a integra mai bine taxele pe moştenire, cadouri şi donaţii. În plus, propunerea include şi ajustarea cuantumului deducerilor aplicabile în cazul transferului afacerilor de familie.
"România oferă condiţii favorabile şi oarecum stabile în cazul transferului afacerilor de familie prin donaţie şi/sau moştenire. Cu toate acestea, la nivel internaţional, subiectul este în curs de revizuire. De exemplu, într-un studiu prezentat în iulie anul trecut, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să revizuiască cadrul fiscal aplicabil moştenirilor şi donaţiilor. În consecinţă, întreprinderile de familie trebuie să urmărească îndeaproape evoluţiile legislative din toate jurisdicţiile în care îşi desfăşoară activitatea sau în care locuiesc beneficiarii acestor afaceri de familie", conchide Rene Schöb.