Dublarea salariilor în sectorul bugetar nu poate fi făcută în mai puţin de şapte ani fără a afecta indicatorii macroeconomici, respectiv inflaţia, în condiţiile în care România şi-a propus să intre în zona euro la 1 ianuarie 2014, a declarat economistul şef al BNR, Valentin Lazea, informează NewsIn.
Domnia sa a explicat: "Creşterea salariilor nu trebuie să depăşească productivitatea muncii, iar în aceste condiţii, salariile nu pot fi majorate, în medie, cu mai mult de 9-10% (pe an). Pot exista abateri de la această marjă, adică pot avea loc creşteri pe anumite ramuri de 5%, spre exemplu, în timp ce salariile altor segmente ar putea creşte cu 15%, însă, per total, creşterea veniturilor nu poate depăşi 10%".
Economistul-şef al BNR a precizat că ţara noastră trebuie să respecte criterii mai stricte în ce priveşte inflaţia, odată cu intrarea în zona euro, iar în aceste condiţii dublarea salariilor ar trebui să se întindă pe o perioadă mai lungă de şapte ani.
Lazea a adăugat că BNR nu a purtat până la această dată discuţii legate de majorarea salariilor bugetarilor potrivit noii grile a Legii unitare a salarizării cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Ministerul Muncii şi că, "oricum, dacă ar fi avut loc aceste negocieri, nu ar fi fost făcute publice".
Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ au declarat vineri că salariile a circa 130.000 de profesori cu gradul I, având o vechime de 14-20 de ani, urmează a beneficia de o majorare cuprinsă între 80% şi 200%, potrivit noii grile negociate cu Ministerul Muncii. La rândul său, ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat că salariile bugetarilor ar putea fi echivalate conform noii grile de ierarhizare a coeficienţilor în 5-6 ani, în funcţie de fondurile necesare aplicării Legii unitare, iar în noua lege s-ar putea regăsi şi sporul de incompatibilitate.