LEGISLAŢIE Noutăţile mecanismului privind parteneriatul public-privat

Legislaţia privind Parteneriatul Public-Privat a suferit, recent, noi modificări, de natură să creeze premisele unei utilizări eficiente a acestui mecanism în proiecte de investiţii publice cu impact major în economie. Până în prezent, au existat mai multe acte normative care au reglementat parteneriatul public-privat, toate însă sortite eşecului, în principal din cauza lipsei garanţiilor/finanţărilor din partea partenerului public.

Astfel, OUG nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, publicată în Monitorul Oficial nr. 427 din data de 18.05.2018, îşi propune să elimine acele reglementări care au blocat proiectele de parteneriat public-privat, în special cele privind posibilitatea finanţării parţiale a proiectelor şi a garantării acestora de partenerul public/o altă entitate publică.

• Obiectul Parteneriatului Public-Privat

Parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau/şi reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public. Astfel de parteneriate pot fi încheiate şi pentru realizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, precum şi pentru activităţi ce intră în domeniul achiziţiilor sectoriale.

Acesta poate îmbrăca două forme - (i) parteneriat public-privat contractual (în temeiul unui contract între partenerul public şi o societate nouă, deţinută de partenerul privat) sau (ii) parteneriat public-privat instituţional (prin care se constituie o nouă societate, deţinută de partenerul public şi privat).

Legea prevede drepturile şi obligaţiile principale ale contractului de parteneriat public-privat.

• Inţiere, atribuire şi aprobare

Proiectele de parteneriat public-privat vor fi iniţiate de partenerul public, obligat să întocmească un studiu de fundamentare, care să răspundă celor prevăzute în ordonanţă.

Contractele de parteneriat public-privat vor fi atribuite potrivit legis-laţiei achiziţiilor publice (Legile 98, 99 sau 100/2016), în funcţie de concluziile studiului de fundamentare. Acestea vor trebui aprobate de Guvern (pentru proiectele administraţiei publice centrale) sau, după caz, de Consiliile locale/judeţene, pentru proiectele administraţiei publice locale.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va avea un rol important în implementarea proiectelor strategice. Astfel, în acest caz, Comisia va suporta şi ea costurile generate de realizarea studiului de fundamentare şi de derularea procedurii de atribuire.

• Finanţarea proiectului

Noua Ordonanţă aduce clarificări importante în domeniul finanţării proiectului.

Astfel, se are în vedere crearea unui Fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat, care să deţină resursele necesare pentru finanţarea proiectelor de parteneriat public-privat, Fond ce urmează a fi constituit în termen de maxim 1 an de la intrarea în vigoare a ordonanţei.

De asemenea, se limitează la maxim 25% din valoarea totală a investiţiei contribuţia partenerului public din alte resurse financiare decât fondurile externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri.

Foarte important! Se extinde posibilitatea partenerului public de a contribui la parteneriatul public-privat prin plăţi către partenerul privat sau societatea-proiect sau pentru realizarea investiţiilor, fără a mai exista condiţionările anterioare. Aceste condiţionări făceau proiectul nefinanţabil sau slab finanţabil (reglementările anterioare prevedeau posibilitatea partenerului public să-şi asume obligaţii de plată doar în fazele premergătoare execuţiei investiţiei şi doar după utilizarea fondurilor partenerilor privaţi). De asemenea, Ordonanţa prevede posibilitatea partenerului public de a acorda garanţii finanţatorilor contractului, care sunt instituţii de credit şi instituţii financiare.

Prin raportare la vechile reglementări, putem spune că noua legislaţie este mai flexibilă, permisivă şi mai adaptată cerinţelor necesare pentru implementarea cu succes a unor astfel de proiecte, oferind mai multe garanţii din partea partenerului public/altor entităţi publice, care să facă mult mai interesante astfel de proiecte, atât pentru partenerii privaţi, cât şi pentru finanţatori. Sperăm ca autorităţile să aibă capacitatea necesară de a le lansa şi ges-tiona, precum şi de a asigura fondurile necesare implementării lor cât mai rapide!