Leonard Orban a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene (UE) desfăşurat ieri în Luxemburg a ajuns la un acord de principiu referitor la patru blocuri tematice din pachetul de negociere privind politica de coeziune a Uniunii Europene pentru viitorul exerciţiu bugetar 2014-2020, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei. Ministrul afacerilor europene Leonard Orban, care a reprezentat ţara noastră la această reuniune, a salutat progresele realizate în acest dosar în cursul preşedinţiei semestriale daneze a Consiliului Uniunii Europene.

Cele patru blocuri tematice menţionate vizează: 1) concentrarea tematică a fondurilor pe un număr limitat de obiective în concordanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020 şi ţinând cont de nivelul de dezvoltare al diferitelor regiuni ale UE; 2) cadrul de performanţă; 3) instrumentele financiare şi 4) proiectele generatoare de venit şi parteneriatul public-privat.

Un punct deosebit de important de pe ordinea de zi a reuniunii a fost pregătirea Consiliului European din 28-29 iunie 2012. Discuţiile s-au concentrat asupra raportului privind viitorul Uniunii Economice şi Monetare, care a fost prezentat miniştrilor de către preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy (prin intermediul unei videoconferinţe), şi care va fi analizat la sfârşitul săptămânii, de şefii de stat şi de guvern ai Celor 27.

Consiliul Afaceri Generale (CAG) a cuprins şi o nouă dezbatere de orientare legată de viitorul cadru financiar multianual al UE 2014-2020.

În context, ţara noastră şi-a reiterat susţinerea faţă de propunerea avansată de Comisia Europeană, pledând pentru stabilirea unui buget care să permită atingerea ţintelor legate de creştere economică, ocuparea forţei de muncă şi coeziune socială. Legat de anvelopa financiară pentru politica de coeziune în următoarea perioadă de programare, ministrul român a respins categoric orice "dublă plafonare", fiind de părere că nu mai trebuie adăugate condiţii suplimentare la limitarea la 2,5% din PIB propusă de Comisia Europeană. Ţara noastră a reliefat şi importanţa menţinerii unei cofinanţări de 85 % de către UE atât pentru politica de coeziune, cât şi pentru politica agricolă comună. Ministrul afacerilor europene s-a referit şi la continuarea sistemului de prefinanţare la începutul perioadei de implementare a proiectelor.