Liderii zonei euro au ajuns la un acord unanim privind Grecia

Internaţional / 13 iulie 2015

Liderii zonei euro au ajuns la un acord unanim privind Grecia

Actualizare 22:26 Oficiali: Marea Britanie "nu va ajuta la legătura dintre finanţări"

The Guardian relatează că un alt impediment ar putea bloca planurile privind o finanţare între împrumuturi pentru Grecia, destinată ocolirii unui colaps al sistemului bancar elen şi sprijinirii la finanţarea plăţii datoriilor din această vară.

Probabil că tuturor statelor UE li se va cere să contribuie la un împrumut de legătură în valoare de 10-12 miliarde de lire sterline. Însă, ministrul de Finanţe britanic a respins imediat ideea, potrivit oficialilor din Trezorerie, care au declarat că Bruxelles-ului i s-a spus că fondurile britanice de un miliard de lire sterline din Mecanismul European de Stabilizare Financiară nu ar trebui folosite pentru bailout-uri în eurozonă, conform cu un acord din 2010.

(A.C.)

-------------

Actualizare 22:19 Sindicatul funcţionarilor publici face apel la o grevă de 24 de ore pentru miercuri

Sindicatul funcţionarilor publici din Grecia, Adedy, a lansat, astăzi, un apel la o grevă de 24 de ore pentru miercuri, ziua probabilă în care parlamentul se va pronunţa asupra noilor măsuri de austeritate, potrivit AFP.

"Facem apel la o grevă de 24 de ore, cu ocazia votului asupra acordului antipopular, şi la manifestaţii de la ora 19:00 în Piaţa Syntagma" din Atena, a anunţat Adedy într-un comunicat.

Aceasta este prima chemare la grevă a funcţionarilor de la preluarea guvernării de către partidul stângii radicale Syriza, la sfârşitul lunii ianuarie.

Şi sindicatul colectivităţilor locale Poe-Ota a lansat un apel la grevă de 24 de ore pentru aceeaşi zi.

(A.C.)

---------------

Actualizare 20:44 S&P ar putea îmbunătăţi "rapid" ratingul Greciei dacă acordul se menţine

Agenţia de evaluare financiară Standard and Poor's (S&P) ar putea îmbunătăţi "destul de rapid" ratingul suveran al Greciei, dacă acordul pentru cel de al treilea program de asistenţă financiară anunţat astăzi va fi menţinut, a declarat directorul diviziei de ratinguri suverane de la S&P, Moritz Kraemer, pentru Reuters.

În data de 28 iunie, Standard&Poor"s (S&P) a coborât ratingul Greciei până la "CCC minus" de la "CCC", apreciind că decizia Atenei de a recurge la referendum este un semnal prost pentru stabilitatea economică a ţării.

Potrivit lui Moritz Kraemer, deşi scenariul de bază pe termen lung al S&P rămâne acela că Grecia va ieşi din zona euro, acordul cu creditorii anunţat a redus riscul unei ieşiri imediate a Greciei din uniunea monetară, iar acest lucru ar putea conduce la o îmbunătăţire de rating în următoarele două săptămâni.

"Ar putea să se întâmple destul de rapid. Dacă va exista un program solid, care în opinia noastră este capabil să readucă economia pe creştere şi va permite sistemului financiar să înceapă să lucreze din nou, atunci acesta este mai important decât sustenabilitatea datoriei pe termen mediu", a declarat Moritz Kraemer.

Acesta a precizat că S&P este preocupat în prezent de capacitatea Guvernului grec de a trece acordul cu creditorii prin Parlament, fără pierderea majorităţii, în caz contrar urmând să fie demis sau remaniat.

De asemenea, Moritz Kraemer a spus că, deşi negocierile dure din interiorul zonei euro cu privire la Grecia au afectat imaginea blocului comunitar, S&P nu va începe să ia în calcul în mod automat riscul că orice ţară membră ar putea ieşi din zona euro.

(A.C.)

----------------

Actualizare 20:00 FMI este "pregătit să lucreze" cu Grecia şi partenerii europeni

Şeful Eurogrup a fost reales în funcţie

Acesta se aşteaptă ca discuţiile privind cel de-al treilea bailout să dureze patru săptămâni

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a transmis, printr-un comunicat, că, în urma participării directorului de management al instituţiei la discuţiile despre Grecia din week-end, fondul este pregătit să lucreze cu autorităţile elene şi partenerii europeni ca "să ajute acest efort important să meargă înainte", potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.

Tot în această după-amiază, ministrul de Finanţe olandez, Jeroen Dijsselbloem, a fost reales preşedinte al Eurogrup pentru un mandat de 2,5 ani, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta a mai declarat, potrivit The Guardian, în conferinţa de presă susţinută în urma întrunirii miniştrilor de Finanţe din zona euro, că se aşteaptă ca discuţiile privind cel de-al treilea bailout al Greciei să dureze patru săptămâni şi nu două.

Ministrul olandez s-a mai referit la legătura dintre finanţările acordate Republicii Elene.

Dijsselbloem a estimat că se va mai ţine o teleconferinţă Eurogrup miercuri sau joi, după un vot în parlamentul Greciei privind cererile pentru noua restructurare.

(A.C.)

------------------

Actualizare 18:26 Tsipras ţine o întâlnire de urgenţă

Varoufakis: "Tsipras ştie că este un acord imposibil"

Premierul grec Alexis Tsipras a convocat o întâlnire de urgenţă cu înalţi oficiali ca urmare a anunţului privind acordul cu creditorii, transmite The Guardian.

Fostul ministru de finanţe elen, Yanis Varoufakis, a descris acordul pentru un bailout ca fiind "politica umilinţei".

Într-o declaraţie pentru postul de radio australian ABC, Varoufakis a declarat că Tsipras ştie că "acesta este un acord imposibil...un acord care pur şi simplu nu este viabil".

(A.C.)

----------------

Actualizare 16:44 Stoltenberg: "Acordul privind Grecia, important pentru securitatea NATO"

Acordul privind Grecia, la care au ajuns astăzi liderii din zona euro, este important pentru securitatea statului elen şi a aliaţilor săi din NATO, a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, informează AFP, citat de Agerpres.

"Salut acest acord deoarece cred că este important pentru economia elenă, dar şi pentru întreaga Europă şi pentru NATO", a declarat Stoltenberg, aflat în vizită la Ljubljana. "Stabilitatea, prosperitatea economică sunt importante din mai multe motive, începând cu securitatea tuturor ţărilor noastre", a subliniat şeful NATO, după întâlnirea cu premierul sloven Miro Cerar.

Stoltenberg s-a declarat convins că, în pofida faptului că, în schimbul unui al treilea program de asistenţă financiară din partea creditorilor săi internaţionali Grecia va avea de făcut reforme care implică reduceri bugetare severe, Atena "va continua să investească pe viitor în apărare".

"Grecia este un aliat foarte implicat, care de-a lungul mai multor ani a consacrat apărării peste 2% din Produsul Intern Brut şi sunt cât se poate de sigur că va rămâne un aliat foarte implicat" în cadrul NATO, a apreciat Stoltenberg.

(A.C.)

--------------

Actualizare 16:31 Parlamentul german urmează să voteze vineri acordarea unui bailout

Parlamentul german ar trebui sa voteze vineri acordarea unui al treilea bailout Greciei, a anunţat preşedintele forului, citat de AFP.

(A.C.)

---------------

Actualizare 15:57 BCE menţine finanţarea pentru băncile greceşti la 89 de miliarde de euro

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis luni să menţină, nemodificat, la 89 de miliarde de euro, plafonul finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA), a declarat pentru Reuters o sursă din interiorul BCE.

---

Actualizare 15:50 Merkel recunoaşte că Germania a renunţat la o menţiune privind ieşirea temporară a Greciei din zona euro

Cancelarul german Angela Merkel a recunoscut luni că Berlinul a renunţat la pretenţia conform căreia în documentul convenit de liderii Eurogrupului să se menţioneze explicit că Grecia "trebuie să ia o pauză" din zona euro dacă nu întruneşte condiţiile pentru acordarea unui nou program de asistenţă financiară, informează Reuters.

"Nu avem nevoie de un plan B, pentru că planul A a fost aprobat", a spus Merkel, a cărei ţară este cel mai mare contributor la programele de asistenţă financiară din zona euro.

---

Actualizare 15:41 Grecia trebuie să ceară, în continuare, ajutor de la FMI

Declaraţia summit-ului zonei euro care stabileşte condiţiile privind noul program arată că Grecia trebuie să ceară, în continuare, ajutor de la FMI, pentru a beneficia de finanţarea prin ESM.

Potrivit declaraţiei, acesta este o precondiţie pentru ca Eurogrup să accepte noul program ESM. "Aşadar, Grecia va solicita suport în continuare de la FMI (monitorizare şi finanţare) din martie 2016", se arată în comunicat.

Liderii zonei euro au spus că Grecia va primi până la 86 de miliarde de euro, pe parcursul a trei ani, cu condiţia ca Tsipras să respecte un calendar strict de măsuri, astfel:

Până pe 15 iulie

- Autorităţile elene trebuie să simplifice sistemul TVA şi să extindă baza de aplicare a taxei, pentru creşterea veniturilor;

- Implementarea de măsuri pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii, în cadrul unui program mai larg de reforme în domeniul pensiilor;

- Oficialii de la Atena să asigure independenţa totală a institutului de statistică ELSTAT;

Până pe 22 iulie

-Trebuie adoptat Codul de Procedură Civilă, care conţine reforme majore pentru sistemul judiciar, menite să accelereze semnificativ procesele şi să reducă cheltuielile;

- Implementarea Directivei UE referitoare la redresarea şi închiderea băncilor, cu sprijinul Comisiei Europene

În plus, măsurile de reformă "trebuie întărite serios pentru a ţine seama de înrăutăţirea situaţiei economice şi fiscale a ţării în ultimul an", se arată în comunicatul liderilor zonei euro.

În acest scop, Grecia trebuie să:

- Adopte măsuri ambiţioase de reformă în domeniul pensiilor;

- Adopte reforme ambiţioase de piaţă, înclusiv în privinţa comerţului în zilele de duminică, programul de lucru în comerţ, dreptul de proprietate asupra farmaciilor şi reforme pentru brutării;

- Să continue privatizarea operatorului reţelei de electricitate (ADMIE);

- Să analizeze legislaţia muncii, inclusiv cea referitoare la organizarea grevelor, şi ulterior să alinieze prevederile legale cu practicile europene şi nu să revină la practicile anteriorare care nu sunt compatibile cu obiectivele promovării unei creşteri sustenabile;

- Să întărească sectorul financiar, în special prin eliminarea interferenţei politice;

În plus, autorităţile elene trebuie să:

- Intensifice eforturile pentru privatizarea companiilor de stat. Activele de stat valoroase vor fi transferate unui fond independent, iar fondurile obţinute din valorificarea acestora vor finanţa plata datoriilor. Valoarea totală a fondului va fi de circa 50 de miliarde de euro, din care 25 de miliarde de euro vor fi folosite pentru recapitalizarea băncilor, aproximativ 12,5 miliarde de euro pentru reducerea ponderii datoriilor în PIB, iar 12,5 miliarde de euro pentru investiţii în Grecia;

- Modernizarea sistemului administrativ pentru reducerea costurilor;

-Instituţiile internaţionale creditoare vor avea dreptul să analizeze, la Atena, progresele înregistrate în aplicarea reformelor. Guvernul elen trebuie totodată să discute cu instituţiile creditoare noile texte legislative, înainte ca acestea să fie înaintate Parlamentului.

---

Actualizare 15:21 Reuters: Vacanţa bancară din Grecia va fi prelungită

Băncile din Grecia, care nu au funcţionat în ultimele două săptămâni din cauza retragerilor masive de numerar, vor rămâne deocamdată închise, a declarat, luni, pentru Reuters, un oficial de la ministerul de Finanţe din Atena, fără a preciza când vor fi redeschise.

Decretul privind vacanţa bancară expira luni, 13 iulie.

"Vacanţa bancară va fi prelungită", a declarat oficialul.

BBC transmite că Grecia nu va primi finanţare de la BCE până miercuri, aşadar vacanţa bancară se va prelungi până în această zi.

---

Actualizare 15:05 Marea Britanie: "Implementarea acordului va fi dificilă"

Un purtător de cuvânt al primului ministru britanic David Cameron a avertizat că mai este nevoie de multă muncă pentru a finaliza criza grecească.

"În mod clar provocarea acum este aplicarea acordului şi implementarea măsurilor necesare... şi nu cred că subestimăm dimensiunea acestei provocări", a declarat oficialul, care a adăugat că se bucură că s-a ajuns la un acord, dar mai există multe lucruri de făcut.

---

Actualizare 13:00 Susţinătorii Greciei acuză pe Twitter că acordul este o "lovitură de stat"

Mesajele pe reţeaua de socializare online Twitter contra poziţiei autoritariste a Germaniei, în pline negocieri europene pentru salvarea Greciei, s-au înmulţit în ultimele zile prin intermediul hashtag-ului #ThisIsACoup (Aceasta este o lovitură de stat), comentează luni France Presse.

#ThisIsACoup, a cărui lansare îi este atribuită lui Sandro Maccarrone, profesor de matematică şi fizică din Barcelona, a devenit foarte rapid unul dintre cele mai utilizate de pe Twitter, existând sute de mii de mesaje care conţin acest hashtag.

Luni dimineaţă, #ThisIsACoup încă era unul dintre cele mai utilizate hashtag-uri în numeroase ţări europene - Grecia, Franţa şi chiar Germania.

Printre utilizatorii celebri ai acestui hashtag se află laureatul Premiului Nobel pentru economie Paul Krugman, care a calificat drept o "nebunie" cerinţele solicitate Atenei de creditorii internaţionali.

La rândul său, liderul formaţiunii spaniole Podemos, Pablo Iglesias, a scris pe contul său de Twitter, folosind acelaşi hashtag: "Tot sprijinul pentru poporul grec şi guvernul său contra mafioţilor".

Pentru o scurtă perioadă, #ThisIsACoup l-a avut drept "rival" pe #TsiprasLeaveEUSummit, prin care se cerea şefului guvernului grec să părăsească summitul zonei euro de la Bruxelles, început duminică seară şi încheiat luni dimineaţă după aproape 17 ore de negocieri intense.

Luni, profesorul universitar german Henrik Enderlein a scris pe Twitter, referindu-se la acordul de la Bruxelles: "Toate părţile trebuie să se întrebe cum s-a putut produce o astfel de escaladare a lucrurilor, în inima Europei", încheind mesajul său cu hashtag-ul #ThisIsAShame (Este o ruşine).

---

Actualizare 12:31 Băncile din Grecia s-ar putea redeschide marţi

Băncile din Grecia s-ar putea redeschide marţi, 14 iulie, după mai bine de două săptămâni de inactivitate, cu condiţia ca Banca Centrală Europeană să majoreze, luni, plafonul de finanţare de urgenţă, transmite presa internaţională.

Restricţiile asupra retragerilor de bani din bănci vor fi menţinute însă la 60 de euro pe zi, însă băncile vor putea relua programul sucursalelor cu publicul şi vor putea furniza anumite servicii, potrivit surselor citate.

Duminică seara, Kathimerini transmitea că planul creditorilor pentru băncile greceşri presupunea oferirea a 10-25 miliarde euro pentru recapitalizare, în timp ce depozitele de până la 100.000 euro rămân protejate.

De asemenea, publicaţia menţiona, citând surse bancare, că guvernul va lansa, în cursul zilei de astăzi, un nou act legislativ care urma să extindă vacanţa bancară pentru mai multe zile.

Aceleaşi surse adăugau că, dacă BCE nu va majora plafonul de finanţare pentru băncile greceşti sau dacă actul nu micşorează suma maximă care poate fi scoasă de la bancomate, lichidităţile nu vor fi suficiente până la finalul acestei săptămâni.

---

Actualizare 12:21 BCE ar putea majora luni finanţarea destinată creditorilor eleni cu două miliarde de euro

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) va analiza în teleconferinţa de luni posibilitatea majorării plafonului finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA), după ce liderii zonei euro au ajuns la un acord în privinţa Greciei, transmit Bloomberg şi publicaţia elenă "To Vima".

BCE va trebui să decidă dacă acordul de luni este suficient pentru extinderea finanţării, care ar permite redeschiderea băncilor elene.

Din fondul de privatizare de 50 miliarde de euro, jumătate din bani vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunţat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.

Bancherii eleni sunt încrezători că BCE va aproba majorarea finanţării cu 1,5-2 miliarde de euro, în timp ce un purtător de cuvânt al National Bank of Greece a avertizat că în curând s-ar putea înregistra probleme la bancomate deoarece rezervele de numerar se epuizează.

Deşi BCE a anunţat că este necesar un acord pentru majorarea finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni, nu este sigur dacă acordul încheiat luni cu liderii zonei euro este suficient sau dacă BCE aşteaptă ca Parlamentul de la Atena să adopte măsurile solicitate de creditori. Săptămâna trecută, BCE a anunţat că menţine linia de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni la actualul nivel de 89 de miliarde de euro.

Autorităţile elene au extins vacanţa bancară până pe data de 13 iulie, restricţionând retragerea din bancomate la 60 de euro pe zi. Decizia de închidere a băncilor a fost luată pe 29 iunie, în urma eşuării negocierilor pentru ajutor între Grecia şi creditorii internaţionali.

---

Actualizare 12:05 Presa elenă condamnă acordul cu Eurogroup

Presa elenă condamnă acordul stabilit cu finantaţorii internaţionali ai Greciei, publicaţiile scriind că cererile Eurogroup reprezintă o înjosire voită a ţării.

Revista germană Spiegel, scrie, într-o trecere în revistă a titlurilor din Grecia, idei precum: "Comentatorii presei greceşti scriu la unison. De la dreapta la stânga, toţi sunt îngroziţi de cererile formulate de Eurogroup pentru ca Atena să poată încheia un nou acord de finanţare şi evita atât ieşirea din zona Euro, cât şi colapsul sectorului bancar. Nicio comparaţie, oricât de puţin bun gust ar avea, nu e tabu în această dimineaţă în presa elenă".

Ziarul de dreapta "Dimokratia" are cel mai dur titlu al zilei de luni: "Grecia la Auschwitz - Schauble vrea să provoace un Holocaust în Europa". Cotidianul preia şi ideea exprimată de Spiegel, conform căreia cerinţele sunt "îngrozitoare". Finanţatorii pun condiţii "care duc către iad", mai scrie Dimokratia.

Cel mai vândut cotidian elen, "Ta Nea", titrează: "Nodul gordian". Pe prima pagină tronează o caricatură cu ministrul german de finanţe îmbrăcat în uniforma lui Napoleon înmânându-i lui Alexis Tsipras lista cu cerinţe. Premierul elen răspunde în caricatură "Nu, nu, nu! Nu voi purta niciodată o funie de gât!". În fundal, un glob pământesc simbolizând comunitatea internaţională spune că "toţi au luat-o razna".

Ziarul de stânga "Efsyn" are următorul titlu: "Schauble ordonă - Scufundaţi această ţară!". Publicaţia vorbeşte despre "cel mai negru capitol din istoria vechii lumi scris de conducătorii săi. Lipsa de flexibilitate a lui Schauble s-a impus în negociere, iar acum măsurile extrem de dure trebuie să devină lege în doar câteva zile".

Portavocea partidului de guvernământ Syriza, ziarul "Avgi", scrie despre "Germania care destramă Europa din nou". Articolul reclamă o lovitură împotriva ideilor fondatoare ale UE". Avgi acuză o subminare a suveranităţii Greciei, ţară care trebuie "fie înjosită fie dată afară din Euro".

În fine, site-ul iskra.gr, cea mai importantă platformă a aripii ultra-radicale din Syriza, scrie despre zona Euro care ar fi "o uniune de şantajişti şi distrugători".

---

Actualizare 11:18 Hollande: Acordul va include şi o restructurare eventuală a datoriei Greciei

Preşedintele francez Francois Hollande a confirmat că acordul stabilit astăzi va include o restructurare eventuală a datoriei greceşti prin prelungirea maturităţii.

"La un anumit moment ne-am temut că zona euro va pierde unul dintre membrii săi, Grecia", a precizat Hollande.

---

Actualizare 11:03 Tsipras: Am evitat transferul de active în străinătate

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că prin acordul stabilit a reuşit să îi convingă pe liderii zonei euro să nu plaseze fondul de 50 miliarde euro în Luxemburg şi să îl păstreze în ţară, evitând astfel transferul activelor în străinătate.

"Acordul este dificil, dar am evitat transferul activelor în străinătate", a spus Tsipras. El a menţionat, însă, că "a câştigat finanţare pe termen mediu şi reducere a datoriilor", probleme care nu s-au aflat pe masa negocierilor înainte de referendum.

---

Actualizare 10:34 Bursele europene au deschis în urcare, după anunţul privind acordul

---

Actualizare 10:27 Dijsselbloem: Băncile greceşti vor primi 25 miliarde euro pentru recapitalizare

Preşedintele Eurogrup Jeroen Dijsselbloem, a declarat că 25 miliarde euro vor fi folosite pentru recapitalizarea băncilor greceşti.

El a menţionat că va fi creat un fond total de 50 miliarde euro, localizat în Atena, pentru a administra active greceşti, în vederea înapoierii datoriilor şi a recapitalizării băncilor. Dijsselbloem a precizat că parlamentul grec va fi rapid în crearea legislaţiei pentru anumite probleme vizate de acord. Cancelarul german Angela Merkel a declarat că parlamentul grec trebuie să voteze favorabil acordul stabilit, înainte ca parlamentarii europeni să convină asupra lui.

---

Actualizare 10:14 Juncker: Am ajuns la un acord şi nu va exista un Grexit

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă ulterioare summit-ului liderilor zonei euro, că s-a ajuns la un acord şi nu va exista un Grexit.

---

Actualizare 09:59

Liderii euro summit-ului au ajuns la un acord unanim, anunţă pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a menţionat: "suntem gata să aplicăm programul ESM pentru Grecia cu reforme serioase şi susţinere financiară".

Şi premierul belgian Charles Michel a anunţat că liderii zonei euro au ajuns la un acord în ceea ce priveşte Grecia.

Media locală transmite că Donald Tusk, Jean-Claude Juncker şi Jeroen Dijsselbloem urmează să susţină o conferinţă de presă.

Şefa FMI, Christine Lagarde, a menţionat că acordul este "un pas bun pentru a reclădi încrederea", scrie Bloomberg.

---

Actualizare 09:48 Primul ministru belgian: "Acord"

Primul ministru belgian a scris pe Twitter că s-a ajuns la un acord între liderii zonei euro. "Acord" a fost singurul cuvânt pe care l-a scris acesta.

---

Actualizare 09:15 Programul de privatizare al Greciei, cauză de blocaj în negocieri

Grecia şi partenerii săi din zona euro nu s-au înţeles luni în privinţa condiţiilor programului de asistenţă financiară, Atena declarându-se împotriva rolului pe care ar trebui să îl aibă Fondul Monetar Internaţional şi a propunerilor de înfiinţare a unui fond privat care să deţină activele elene înaintea privatizării, a declarat, pentru Reuters, un oficial guvernamental elen care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

În februarie, noul Guvern de la Atena anunţa îngheţarea privatizării activelor de stat, inclusiv a celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Salonic. Creditorii internaţionali au cerut privatizări ale porturilor, companiilor de apă şi canalizare şi companiei de poştă, în schimbul asistenţei.

---

Actualizare 08:28 "Euro este surprinzător de mut"

Reacţia pieţei este că moneda euro este "surprinzător de mută", a declarat Stevem Englander, şef global al strategiei pe valută al Citigroup, potrivit AFP.

"Absenţa unui acord şi duritatea termenilor sunt bătătoare la ochi, dar investitorii aşteaptă rezultatul discuţiilor mai mult decât încearcă să îl anticipeze", a spus oficialul.

Moneda euro este în scădere uşoara luni faţă de dolar pe pieţele bursiere din Asia, unde bursele sunt în creştere în aşteptarea rezultatului discuţiilor cruciale între Grecia şi liderii din zona euro pentru salvarea ţării.

La ora 04.00 GMT, la scurt timp după anunţarea unei propuneri de compromis pusă pe masă de Franţa, Germania şi Grecia, bursa din Tokyo a urcat cu 1,50%, 0,64% a fost creşterea la Sydney, bursa din Seul a urcat cu 1,25%, iar cea din Hong Kong cu 0,22%.

Cotaţia euro oscila în jurul valorii de 1,1136 dolari, după ce coborâse mai devreme la 1,1089 dolari, faţă de 1,1149 dolari vineri la închiderea cotaţiilor. Euro s-a depreciat faţă de yen, la 136,40 de unităţi, faţă de 136,86 yeni vineri.

---

Actualizare 07:43 Tsipras, Merkel, Hollande şi Tusk propun un proiect de compromis

Un proiect de compromis pentru a menţine Grecia în zona euro a fost pus pe masă de cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, François Hollande, premierul elen, Alexis Tsipras, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi va fi supus spre aprobare tuturor liderilor din zona euro, a informat luni o sursă apropiată discuţiilor, citată de AFP.

"Există un acord în patru care acum va fi supus celor 19" lideri din zona euro, a subliniat această sursă, la câteva minute după ce Consiliul European a anunţat reluarea discuţiilor la vârf cu "un compromis" pe masă.

---

Actualizare 07:31 Lista cu cerinţele Eurogrup este "foarte rea"

Lista de cerinţe pentru Grecia întocmită de miniştrii de finanţe din zona euro, pentru a se putea începe negocierile pentru cel de al treilea program de asistenţă financiară, este "foarte rea", dar Atena o discută şi doreşte să lanseze rapid negocieri pentru salvarea băncilor sale, a declarat duminică seara o sursă guvernamentală greacă, la Bruxelles, potrivit AFP.

---

Actualizare 07:25 Al treilea bailout, posibil gata până la sfârşitul lui iulie

Un al treilea pachet de ajutor pentru Grecia ar putea fi gata până la sfârşitul lunii iulie, dacă liderii zonei euro vor da, în urma negocierilor, un semnal politic pozitiv, afirmă un oficial european, sub protecţia anonimatului, scrie AFP.

---

Eurogrup i-a dat Greciei ca ultimatum data de 15 iulie pentru a aproba noile legi şi condiţii stabilite în cadrul şedinţei de ieri a miniştrilor de finanţe din zona euro, scrie Reuters.

În documentul Eurogroup, care a apărut în presă, se menţionează, însă, şi posibilitatea unui Grexit temporar, în caz că nu se ajunge la un acord.

Potrivit documentului, Greciei i se vor oferi "negocieri rapide cu privire la o suspendare din zona euro, cu o eventuală restructurare a datoriei", în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unui plan de salvare.

Măsura unui eventual Grexit temporar a fost pusă între paranteze în document - ceea ce înseamnă că miniştri de finanţe nu s-au pus de acord asupra acestui lucru şi l-au pasat liderilor europeni spre examinare, potrivit The Guardian.

În documentul Eurogroup, în care se arată că Grecia a parcurs un drum lung pentru a răspunde exigenţelor creditorilor, miniştri de finanţe afirmă că ţara ar putea avea nevoie de o finanţare de 82-86 de miliarde de euro (91-96 de miliarde de dolari).

Potrivit documentului oficial al Eurogrup transmis duminică liderilor statelor membre ale zonei euro, creditorii cer Greciei o serie de măsuri "dure", precum: raţionalizarea taxei pe valoare adăugată (VAT), extinderea bazei de taxare, sustenabilitatea sistemului de pensii, adoptarea unui cod de procedură civilă, supravegherea independenţei legale a institutului naţional de statistică ELSTAT, implementarea pe deplin a tăierilor automate de cheltuieli, îndeplinirea de reforme în sistemul bancar, privatizarea reţelei de distribuţie a energiei electrice, asigurarea independenţei Fondului pentru Dezvoltarea Activelor Republicii Elene (TAIPED) , depolitizarea administraţiei greceşti şi întoarcerea troicăi în Atena.

Opinia Cititorului ( 13 )

  1. Creditorii vor putea prelua si administra activele creditatului ! Atentie Romania, atentie Romani, aveti grije cine, ce si pentru ce imprumuta in numele vostru. Aveti grije de la cine imprumuta si cine va lauda conducatorii !

    1. In trecut se numea iobagie.

      Să ai tu GRIJE de limba română care s-a pierdut precum limbile antice. De activele statului ne ocupăm noi românii reali, care am cumpărat acțiuni de pe bursă și votăm cu capul la fiecare AGA.

      Ai GRIJE de tine! 

      Te ocupi pe dracu'!

      Omul a spus ceva cu miez, fie si gresind forma de exprimare, in timp ce tu o iei pe aratura, dar perfect lingvistic. 

      Aveți grijă să nu vă doriți în zona €. Mai bine construiești o monedă națională credibilă (cum a devenit leul în ultimii ani 7-10 ani) decât să intri în imperiul german numit € și să cotizezi la bunăstarea lor (adică la surplusul de cont curent).

      De ce nu e Bine in zona Euro. Zu esti intelspt, eu Imbecil. Hai te rog zi-mi care e avantajul. Si grecii sunt si ei biste afoni ca raman in Euro. Daca ai fi Patron inteleg, daca esti pensionar ce nu-ti convine in Euro. Sau esti nea Vasilescu cel cu Bannerul😊

      Ma intereseaza mai mult cine se pretinde a fi actionarul romaniei, unicul indreptatit sa reprezinte aceasta tara. Discutia nu era despre societati comerciale ci despre un stat intreg. Insolventa societatilor comerciale are o lunga practica, acum precedentul este in cazul unui stat. Ai tu grije la limba romana dar lasa pe altii pentru continut.

      Dle Beștea, am tot scris câteva comentarii la articolele din ultimele 2 săptămâni referitoare la excedentul de cont curent RECORD al Germaniei.

       

      Atenție, nu mă refer la deficit bugetar. Nu este importantă în discuția noastră partiționarea public/privat. Ci la deficitul de cont curent al întregii economii. Putem duce discuția la cum îl realizează. De exemplu, poate noi facem doar sârmele cu 10% margine de profit pentru mașinăriile lor pe care le vând cu 40% profit. Cine știe? 

       

      Informațiile publicate de Bursa (care sunt extrem de importante dar au scăpat cititorilor de Ponta, genunchi, turiști basarabeni și tragedii ateniene) arată o radiografie oribilă a spațiului european. Sunt trei pioni importanți în acele date statistice: excedentul record al Germaniei (aproape egal cu cel al zonei € EA19), excedentul zonei € (celelalte 18 țări aproape nu contează la contribuția excedentului, prin cote relativ mici și care se anulează între ele, unele pozitive, altele negative) și excedentul EU (care include toate cele 28 de țări) care este semnificativ mai mic decât cel al € (deci restul de 9 țări non-€ au deficit de cont curent semnificativ). 

       

      Mașina economică a Germaniei beneficiază de niște factori (și nu este vorba de proverbiala muncă a neamțului, că au și ei sindicatele lor mai ceva ca în România) care o avantajează aproape într-un mod monopolistic în EU și €zonă. Nu crezi? Un grafic face cât o mie de cuvinte. Care este explicația? Nu o știu încă... mai cuget. Fapt este că salvarea statelor din EU care nu sunt în zona € este propria lor monedă care se va devaloriza picătură cu picătură în raport cu €. Statele din zona € care nu se cheamă Germania vor trebui să găsească alte metode: austeritate, bailins, etc. Eu sunt mulțumit să am o monedă despre care știu că pierde 1..1.5% pe an pe care o compensez prin dobânzi și creștere superioară, decât să intru într-un spațiu monetar al cărui Soare este mult prea puternic față de capabilitățile mele ca stat și economie. 

       

      Dacă vei căuta datele Eurostat de pe siteul ieconomics (cu ie in față) și următoarele cuvinte: current-account-to-gdp-germany -euro-area ieconomics, vei vedea excedentul de cont curent al Germaniei relativ la zona €, ca % din GDP. 

       

      1995, -1.2% (doar datele pentru Germania, zona € nu există încă, va fi creată în 1 ian 1999) 

      1996, -0.7% 

      1997, -0.5% 

      1998, -0.7% 

      1999, -1.4%, -0.5% (primele date ale zonei €) 

      2000, -1.7%, -1.5% 

      2001, -0.4%, -0.4% (echilibru) 

      2002, 1.9%, 0.6% (din acest moment, Germania va depăși zona €) 

      2003, 1.4%, 0.3% 

      2004, 4.5%, 0.8% 

      2005, 4.7%, 0.1% 

      2006, 5.8%, -0.1% 

      2007, 6.9%, 0.1% (pare mare discrepanța?) 

      2008, 5.8%, -1.6% (este și mai mare) 

      2009, 5.8%, -0.2% 

      2010, 5.7%, 0.1% 

      2011, 6.1%, 0.1% (iar atât de mare?) 

      2012, 6.8%, 1.2% 

      2013, 6.5%, 1.9%

      2014, 7.6%, 2.1% (record pentru Germania) 

      Iată și câteva cifre pentru România în această poză a economiilor: contul curent ca % din GDP (în cazul nostru vorbim doar de deficit).

       

      1995-2002, -4% (medie, pe an) 

      2003, -5.5% 

      2004, -8.4% 

      2005, -8.6% 

      2006, -10.4% 

      2007, -13.5% 

      2008, -11.5% 

      2009-2012, -4.5% (medie) 

      2013, -0.8% 

      2014, -0.5% (dacă ne uităm doar la acești doi ani și am trece cu vederea ultimii 20 de ani, ne-am crede economie performantă - aiurea, probabil că deficitul este amortizat de intrările de fonduri europene). 

      Nu avem noi talie de economie €. Să ne mulțumim cu a le livra ce subansamble vor nemții, să le absorbim în mod legitim fondurile de convergență, că rolul nostru în familia EU este cel de rudă săracă (pentru cel puțin una sau două generații) pe care o susțin verii bogați prin fonduri de coeziune. Moneda € ar fi o mândrie păguboasă (așa cum maneliștii își cumpără bolid care apoi este găsit a fi prea scump la mentenanță și consumabile pentru veniturile ciocoflenderului). 

      Nu m-am gândit inițial, dar acum mi-a trecut prin cap că ar fi interesant și deficitul de cont curent al Greciei. Seamănă foarte mult cu al României:

       

      1995-1999, -3% (medie) 

      2000-2003, -7% (medie) 

      2004, -5.8% 

      2005, -7.6% 

      2006, -11.4% 

      2007, -14.4% 

      2008, -14.9% 

      2009, -11% 

      2010-2011, -10% 

      2012, -2.4% 

      2013-2014, 0.7% (medie) 

      Presupun că gaura din contul curent din ultimii doi ani a fost astupată de fondurile europene. Grecia avea o rată de plată de 50% la finalul lui 2012. Și ajunsese la 88% absorbție la finalul lui 2014, pentru perioada de programe 2007-2013. 

      Insa nu in performanta economiei sta problema , ci in evidentiera contabila asa cum reiese din studiul BM din 9 mai 2003. Ai observat cum sta Franta:-) Daca reusim a sustine economia Austriei, Greciei, Italiei, Spaniei si nu in ultimul rand a Olandei oare cum era da fim acum in zona Euro. De ce nu lasi un pic din pasiune si gandesti logic. In martie 2012 eram la. o palma distanta si apoi s-a evaporat avantajul pe care-l aveam. Am presimtit acest lucru si l-am intrebat pe domnul Comandant la Bruxelles de ce nu se pot intelege partidele, dansul raspunzandu-mi ca asa este in democratie....

    Politicienii greci au cantat dupa cum a vrut poporul grec, in timp ce-si umpleau buzunarele.

    Acum a venit nota de plata, pe care nimeni nu o recuonaste. 

    Mare lucru daca vedem vreo finalizare in conditiile agreate.

    Sper sa nu ajungem si noi in aceeasi situatie, deoarece si la noi politicienii canta dupa cum vrea poporul, ca sa poata fura cat mai mult. 

    1. Din 76 incoace Grecii nu au putut alege decat ce li s-a oferit intre Papandreu si Samaras. Cum a iesit ce au ales, Syriza, a intrat toata europa in fibrilatie. Politicienii nu au cantat poporului.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Gala BURSA 2024
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9767
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7456
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3349
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9683
Gram de aur (XAU)Gram de aur407.8725

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb