Lorant Antal: "Reducerea consumului de energie afectează performanţa industrială a ţării noastre"

Consumul de energie electrică a României a scăzut cu 8%, iar consumul de gaze naturale s-a diminuat cu 21% în ultimii trei ani, ceea ce a dus la un trend negativ în performanţa industrială a ţării noastre, a afirmat, ieri, senatorul Antal Lorant (UDMR), preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale a Senatului, cu prilejul lansării platformei energymap.ro. Platforma este o hartă online interactivă creată din iniţiativa proprie a parlamentarului harghitean pentru a oferi o imagine de ansamblu a producţiei şi consumului de energie electrică şi gaze naturale din România între anii 2021 şi 2023. Lorant Antal a precizat: "Dat fiind, că amploarea consumului de energie a fost întotdeauna strâns legată de performanţa economică a unei ţări, informaţiile pe care le-am sintetizat pe energymap.ro ne dezvăluie o pantă negativă pe care s-a aflat sectorul industrial al ţării noastre. (...) În momentul de faţă, consumul non-casnic constituie aproximativ 72% din consumul total de energie electrică şi 64% din consumul de gaze naturale. Tendinţele pe care le vedem sunt cât se poate de realiste şi sugerează un declin al activităţii industriale în principal pe fondul crizei energetice, dar şi din cauza lipsei unor politici de sprijin al economiei. Este de ajuns să ne uităm la creşterea PIB-ului din 2023: ea a fost de doar 2%. Şi, dacă ne uităm la consumul pe cap locuitor, valoarea de 2,2 MWh/capita/an la energie electrică ne clasează pe ultimele locuri în Europa, chiar sub media globală de 3,3 MWh, iar cei 4,7 MWh/capita la gaze naturale ne încadrează în urma unor state precum Ungaria, Austria, Norvegia sau Olanda, unde consumul per capita variază de la 10 până la 17 MWh. O primă concluzie: raportat la potenţialul ei economic şi energetic, România are o industrie subdezvoltată".

Comparând judeţele şi regiunile de dezvoltare din România pe baza datelor energymap.ro, constatăm că regiunile cu cel mai mare consum de energie au fost Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia, iar pe ultima poziţie s-a clasat regiunea Nord-Est, adică jumătatea nordică a Moldovei. Şi la capitolul de consum de energie/capita putem observa acelaşi trend: cea mai mare valoare s-a înregistrat în cele două regiuni din Sud, iar cea mai mică în Nord-Est, unde şi ponderea consumului non-casnic este cea mai mică din România, la 51%. Cea mai mare rată a reducerii consumului de gaz natural însă, s-a înregistrat în regiunea Centru, cu o scădere de cca. 37% şi în Sud-Est, cu 26%, în timp ce cea mai mică scădere se poate observa în Sud Muntenia şi Bucureşti-Ilfov. La capitolul energie electrică, Nord-Vest şi Centru au fost regiunile cu cea mai mare reducere a consumului, cu 17%, respectiv 10%, iar în Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov s-au raportat cele mai mici scăderi.

Dacă ne uităm la nivelul judeţelor, întâlnim o imagine şi mai sugestivă: judeţe precum Mureş, Galaţi, Olt, Tulcea sau Vâlcea, unde importante platforme industriale şi-au redus sau sistat activitatea, sunt fruntaşele clasamentului la scăderea consumului de energie. În Mureş, de exemplu, restrângerea activităţii Azomureş a dus la o scădere de 55%, cea mai mare din ţară în termeni absoluţi, a consumului non-casnic de gaze naturale şi de 29% a consumului non-casnic de electricitate, cea mai mare scădere din ţară. Impactul scăderii se poate remarca şi în rata creşterii PIB-ului din judeţul Mureş din 2022 - acesta a fost în jur de doar 0,2%.