Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, susţine că a moştenit de la Ludovic Orban datorii de 700 de milioane de euro către constructori. Cum bugetul propus pentru minister în acest an este unul auster, domnul Berceanu a concluzionat, ieri, că banii rămaşi abia dacă îi ajung să vopsească (n.r. activitatea anuală de trasare a marcajelor de circulaţie) drumurile naţionale şi porţiunile de autostradă existente şi să monteze indicatoarele şi semnele necesare traficului.
Ministerului i-a fost alocat un procent de 1,8% din PIB (circa 11 miliarde de lei) pentru toate cheltuielile sale din acest an, inclusiv ale companiilor din subordine. Pentru investiţiile rutiere, au fost planificate cheltuieli de circa 600 de milioane de euro (circa 2,4 miliarde de lei).
Domnul Berceanu a declarat, într-o conferinţă de presă: "Asta nu înseamnă că nu există soluţii pentru continuarea investiţiilor în infrastructură. Am avut deja mai multe întâlniri cu înalţi oficiali ai BEI, BERD, Banca Mondială şi Banca Japoniei pentru a discuta modalităţile de finanţare pentru infrastructură. Reprezentanţii instituţiilor financiare şi-au exprimat disponibilitatea creditării a proiectelor fezabile şi bine gestionate de către minister sau de către companiile din subordine.
Condiţiile lor de creditare sunt mult mai bune decât cele oferite de băncile comerciale, cu dobânzi mai mici şi termene de plată mult mai lungi".
Priorităţile Ministerului Transporturilor în acest an pentru infrastructura rutieră sunt continuarea lucrărilor la autostrada Braşov-Borş, finalizarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa, inclusiv cu centura Constanţei, demararea lucrărilor la autostrada Bucureşti-Ploieşti, la centura Capitalei cu profil de autostradă şi atribuirea, într-o lună şi jumătate, a licitaţiei de concesionarea tronsonului Comarnic-Braşov.
În opinia ministrului Berceanu, realizarea autostrăzilor prin concesiune sau în regim de credit-furnizor este singura soluţie de a mai continua acest tip de investiţii: "Creditul furnizor ar trebui să fie nu cu plăţi după un an de la demararea lucrărilor. Plăţile trebuie făcute pe perioade de 8-10 ani, după finalizarea întregii lucrări, eventual după expirarea termenului de garanţie oferit de constructor. Concesiunea se atribuie mai greu pentru că este un contract mai dificil. Dar putem oferi constructorilor în administrare porţiuni existente de drumuri naţionale, centuri ocolitoare sau de autostrăzi existente".
Domnia sa a dat ca exemplu construcţia centurii Bucureştiului cu profil de autostradă. Concesionarul ar putea prelua în administrare porţiunea existentă din autostrada Bucureşti-Constanţa, construită din bani publici.
Ministrul Berceanu susţine că fondurile structurale europene nu sunt soluţia pentru ca România să aibă autostrăzi. Principalul impediment este, în opinia domniei sale, partea de co-finanţare cu care trebuie să vină statul, plus cheltuielile cu exproprierile şi cu studiile necesare demarării investiţiilor. Programul Operaţional Sectorial Transporturi oferă ţării noastre, în perioada 2007 - 2013, circa 4,7 miliarde de euro pentru diverse proiecte de infrastructură, din care puţin peste un miliard de euro este pentru autostrăzi. Ministrul Transporturilor susţine că putem face cu aceşti bani nişte porţiuni de autostradă pentru care există proiecte, fără să riscăm să rămânem fără fondurile de co-finanţare.