LUMINIŢA CHIVU (INCE): De 30 de ani avem spor natural negativ

România a pierdut un milion de persoane în ultimele 3 decenii din cauza sporului natural negativ şi alte 2,6 milioane de oameni prin emigrare în aceeaşi perioadă, a declarat, astăzi, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române, Luminiţa Chivu.

"Pe ansamblul perioadei 1990-2018, am pierdut prin spor natural, sold natural, un milion de persoane. Suntem în al treizecilea an cu spor natural negativ. În acelaşi interval, am pierdut prin emigrare definitivă 2,6 milioane de persoane. Emigrarea temporară tinde să devină un fenomen de amploare. Ultimele cifre de care am dispus indicau, pentru anul 2017, un număr de 219.000 persoane (emigrate temporar, n.red.) În prezent, probabilitatea ca decizia de emigrare temporară să se transforme în emigrare definitivă este din ce în ce mai mare, mai ales în cazul tinerilor", a afirmat reprezentanta INCE, scrie Agerpres.

Luminiţa Chivu a făcut aceste declaraţii în contextul publicării studiului "Analiza cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România", comandat de Confederaţia Patronală Concordia şi realizat de KPMG şi de INCE.

"Studiul nostru şi-a propus să identifice cauzele tensiunilor existente în prezent pe piaţa muncii, din perspectiva ofertei şi din perspectiva cererii de forţă de muncă. Din perspectiva ofertei de forţă de muncă, analizele noastre au relevat că trendul descendent din ultimele 3 decenii este contrar evoluţiilor majore de la nivelul Uniunii Europene. Practic, suntem în situaţia în care intrările în ocuparea forţei de muncă sunt din ce în ce mai mici comparativ cu ieşirile din rândul populaţiei în vârstă de muncă", a constatat reprezentanta INCE.

Acesta a atras atenţia că, deşi rata totală a şomajului este redusă în România, totuşi, "în rândul tinerilor, suntem pe primele locuri din UE în ceea ce priveşte rata şomajului, cu 18,3%" .

De asemenea, aproape jumătate din tinerii români intenţionează să emigreze, a amintit Luminiţa Chivu.

"Un studiu realizat în toate statele membre, Use Mobility, ale cărui rezultate au fost publicate la Parlamentul European, anul trecut, relevă că 47% dintre tinerii români cu vârste între 16-35 ani intenţionează să emigreze în următorii 5 ani", a declarat directorul INCE, conform Agerpres.

Aceasta a dezvăluit că există localităţi în România unde raportul dintre vârstnici şi tineri ajunge la 6/1.

"Raportul dintre numărul de persoane în vârstă de 65 de ani şi peste şi tinerii sub 15 ani variază între 2,01/1 în judeţul Teleorman şi 0,8/1 în Ilfov. Luând un exemplu din cele 78 de unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii - din judeţul Alba, avem localităţi cum e Ohaba, unde avem un raport de 6,1/1, deci 6 vârstnici la un tânăr sub 15 ani", a declarat Luminiţa Chivu.

Aceasta a amintit şi proiecţiile luate în calcul de Comisia Europeană pentru următorii 50 de ani în România.

"Din perspectiva proiecţiilor şi scenariilor de evoluţie, acestea sunt structurate pe două paliere. O dată vorbim de evoluţiile până la nivelul anului 2070, având la bază cifrele furnizate de Comisia Europeană şi pe de altă parte un scenariu propriu, pentru următorii 5 ani, în care încercăm să furnizăm o cifră concretă privind deficitul de forţă de muncă în România. Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, trendul populaţiei totale este unul descendent accentuat, populaţia în vârstă de muncă scade de la 13 milioane la 11 milioane în 2030, 8 milioane în 2070. Trendul populaţiei ocupate şi trendul numărului de pensionari se egalizează practic la nivelul anilor 2050, 2060 şi 2070. Corespunzător, rata de dependenţă între cele două categorii este în creştere, avem un raport de 1/1 între numărul de persoane ocupate şi numărul de pensionari pentru orizontul 2050-2060-2070. Prognoza noastră privind proiecţia deficitului cantitativ al forţei de muncă pentru perioada 2019-2023 are la bază scenarii privind echilibrul dintre cererea şi oferta de forţă de muncă. (...) Deficitul evoluează de la 308.000 la 549.000 în anul 2023. Vorbim aici de deficit cantitativ. La acest deficit se adaugă şi problemele de deficit calitativ", a încheiat Luminiţa Chivu.