MADR:  Au fost identificate 100 de noi produse tradiţionale cu potenţial de recunoaştere la nivel european

Specialişti Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene au identificat un număr de aproximativ 300 de produse la nivelul ţării noastre, care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar o sută dintre acestea au fost încadrate la potenţiale produse cu denumiri care pot accesa sistemele de calitate europene, informează un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Reprezentanţii instituţiei spun că, până în anul 2019, un număr de aproximativ 20 de produse identificate la evenimentele din lunile martie - august ale acestui an sunt în atenţia MADR pentru finalizarea documentaţiei conform Regulamentului european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale corespunzătoare acesteia, dintre care: Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Sura citată precizează: "În perioada martie-august a.c. s-au desfăşurat primele întâlniri de lucru din 40 judeţe, organizate de către direcţiile agricole, ca urmare a calendarului aprobat de conducerea MADR în vederea accelerării demersurilor de punere în aplicare a "Programului de încurajare a produselor tradiţionale" din Capitolul Politici Agricole şi Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 2017-2020.

Obiectivul acestui Program îl constituie înregistrarea unui număr de 14 produse pentru România pe sisteme de calitate europene până în 2020. Timp de 5 luni (martie -august a.c.), la iniţiativa MADR cu sprijinul Direcţiilor pentru Agricultură Judeţene, 3 echipe de specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au purtat un dialog interactiv cu toţi factorii implicaţi, explicând legislaţia naţională şi europeană pentru încadrarea pe sisteme de calitate europene şi naţionale. S-au prezentat cazuri concrete de înregistrare a produselor alimentare pe sistemele de calitate naţionale ca produs tradiţional sau ca reţetă consacrată românească şi etapele de înregistrare pe sisteme europene, cât şi împărtăşirea experienţei româneşti în implementarea regulamentelor europene din domeniu".

Un alt subiect abordat la aceste întâlniri s-a referit la accelerarea implementării legislaţiei naţionale în vederea acordării dreptului de utilizare a menţiunii de calitate facultativă "produs montan", ţara noastră având o treime din suprafaţă în zona montană (658 de Unităţi Administrativ Teritoriale din 27 de judeţe).

Ministerul adaugă: "La acţiunile desfăşurate de către reprezentanţii MADR au participat peste 2000 de fermieri, producători agricoli, operatori economici, procesatori economici din domeniul agro-alimentar, reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală-GAL, reprezentanţi ai fundaţiilor şi asociaţiilor din domeniu.

Întâlnirile s-au bucurat de prezenţa preşedinţilor Consiliilor Judeţene, prefecţilor, primari, directori ai instituţiilor publice locale (APIA, AFIR, ANSVSA, ANPC), factori locali de decizie care au stabilit introducerea în strategia de promovare a produselor locale atât organizarea de târguri cu produse tradiţionale, de pieţe volante, cât şi acordarea de asistenţă pentru fermieri în vederea înregistrării produselor agricole şi alimentare pe sistemele de calitate europene.

Concret, s-a urmărit creşterea numărului de produse atestate ca produs tradiţional şi înregistrarea în Registrul National al Produselor Tradiţionale care va fi recunoscut pe piaţă, prin utilizarea logo-ului de «produs tradiţional», proprietatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale".

Toate aceste demersuri s-au finalizat cu un calendar de acţiuni pe următoarele luni, specifice fiecărui judeţ în parte, mai spun reprezentanţii MADR.

De asemenea, pentru sectorul industrie, operatorii economici vor fi consiliaţi pentru înregistrarea pe reţete consacrate româneşti şi pentru extinderea documentaţiei tehnice aferente reţetei consacrate româneşti, menţionează comunicatul.

În prezent, ţara noastră are înregistrate ca indicaţii geografice patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP), Telemea de Ibăneşti (DOP). Alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi un număr de nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit.