MApN angajează soldaţi profesionişti

Ministerul Apărării Naţionale a demarat o amplă campanie de angajare prin concurs a 5.093 soldaţi profesionişti şi gradaţi, procesul de recrutare şi selecţie desfăşurându-se în perioada 12 februarie - 1 martie 2024, termenul final de întocmire a dosarelor de candidat fiind 22 martie. Persoanele care doresc să se angajeze în rândurile Armatei Române trebuie să îndeplinească mai multe criterii, printre care se numără vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, absolvirea a minimum doi ani de liceu, permis auto pentru categoriile B şi C pentru candidaţii care optează pentru arma "auto" şi/sau pentru specialităţile militare care necesită conducerea tehnicii specifice auto din arma "geniu" şi absolvirea învăţământului postliceal sau universitar cu licenţă de specialitate pentru candidaţii care opreată pentru arma arma "aviaţie", specialitatea militară "însoţitor de bord - paramedic".

Referitor la forţele armate, în 5 februarie Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naţionale, a declarat că are în vedere o schemă de întărire a forţei militare de rezervă prin introducerea serviciului militar voluntar şi plătit pentru o perioadă de trei luni. Şeful MApN a precizat cu acel prilej că ţara noastră nu intenţionează să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Tîlvăr a spus că armata română a scăzut de la 320.000 la aproximativ 80.000 de oameni, iar vârsta medie a forţei de rezervă a crescut semnificativ. Schema de serviciu militar voluntar şi plătit va fi deschisă pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.

Anterior, generalul Gheorghiţă Vlad, şeful Statului Major al Apărării, a declarat într-un interviu acordat pentru Europa Liberă că este necesar ca populaţia să fie mai bine pregătită în cazul în care ţara noastră ar fi atacată militar de un stat terţ NATO sau UE, dar a exclus şi el reintroducerea serviciului militar obligatoriu, la care ţara noastră a renunţat în anul 2007.

Potrivit unui sondaj Avangarde realizat la comanda Digi 24, 58% din repondenţi nu sunt de acord ca serviciul militar să redevină obligatoriu în România, în timp ce 35% ar accepta această eventuală reintroducere în lege. 72% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani nu sunt de acord cu serviciul militar obligatoriu, în timp ce 11% ar fi de acord să facă armata. Întrebaţi dacă sunt dispuşi să facă cursuri de pregătire de război, 37% din repondenţi sunt de acord, iar 57% nu. La aceeaşi întrebare, cei cu vârste între 18 şi 35 de ani sunt de acord în proporţie de 14%, în timp ce 77% sunt împotrivă.

Spre deosebire de autorităţile din ţara noastră, Ivan Anusic, ministrul Apărării din Croaţia - stat membru UE şi NATO - ia în considerare introducerea serviciului militar obligatoriu. Conform planului propus, toţi bărbaţii cu vârsta de 18 ani sau mai puţin ar fi recrutaţi în cazul unei ameninţări sau agresiuni majore. Anusic a sugerat că trei luni de antrenament ar fi suficiente pentru a îmbunătăţi starea fizică şi pentru a învăţa abilităţi militare esenţiale. El a adăugat că serviciul militar "oferă socializare şi abilităţi de viaţă dincolo de pregătirea pentru conflict".

Prim-ministrul croat Andrej Plenkovic a afirmat în 12 februarie că decizia de a lua în considerare anumite aspecte ale serviciului militar obligatoriu este "nu arbitrară, ci mai degrabă un răspuns la peisajul securităţii în evoluţie", potrivit presei de la Zagreb. Adresându-se reporterilor după o sesiune a conducerii partidului HDZ, Plenkovic a vorbit despre necesitatea evaluării contextului global din jurul Croaţiei. El a subliniat diverse evenimente internaţionale, cum ar fi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile Hamas asupra Israelului, tensiunile din Kosovo, ameninţările cu migraţia ilegală şi o serie de incidente teroriste în Europa în ultimii 15 ani.

Premierul croat a spus: "Această discuţie nu apare din capriciu. Observăm evenimentele globale şi acţiunile altor guverne responsabile. Trebuie să rămânem vigilenţi şi să nu ignorăm numeroasele puncte de criză care ne înconjoară".

El a precizat că guvernul de la Zagreb nu are în vedere o restabilire completă a serviciului militar obligatoriu, ci mai degrabă o explorare a diferitelor modele.