Pentru oamenii de afaceri, găsirea de noi oportunităţi de investiţii, care să le asigure rate considerabile de profitabilitate în condiţii de risc scăzute, reprezintă marea provocare în actualele condiţii de criză. Cea mai profitabilă şi mai puţin riscantă astfel de oportunitate, în momentul de faţă, o reprezintă investiţia în maşinile clasice, de epocă.
Potrivit studiilor de specialitate din domeniul investiţiilor, în medie, valoarea maşinilor clasice creşte cu 22,5 puncte procentuale în fiecare an, în condiţiile în care maşinile moderne îşi pierd din valoare între 10 şi 15 puncte procentuale anual. Indexul "Top ex F&P" al Historic Automobile Group International (HAGI), care include 24 de modele de maşini clasice de la 17 branduri, altele decât Ferrari şi Porsche, a cunoscut o creştere de 85 de procente pe perioada ultimilor 3 ani. De asemenea, preţul la nivelul întregii pieţe a crescut de mai mult de două ori în ultimii cinci ani de zile şi a urcat nu mai puţin de 28 de puncte procentuale în ultimele 12 luni. Potrivit unui exemplu citat de Heritage Auto, în cazul Ferrari şi Porsche, situaţia este similară, "Investors Chronicle - Classic cars" arătând că valoarea unei maşini Ferrari de colecţie din 1980 a crescut în medie cu 15% pe an, asta însemnând că o maşină Ferrari de colecţie cumpărată în anul 1980 a ajuns, în 2013, să valoreze de 100 de ori mai mult.
Cele mai căutate modele din piaţă sunt cele fabricate în anii "50, "60 şi '70, dar acestea sunt şi cele mai scumpe. Pentru comparaţie, compania Knight Frank a confruntat indicele valorii obiectelor de lux cu cel al preţului aurului, acesta din urmă scăzând vertiginos în ultimele luni de zile. Totuşi, potrivit analistului Knight Frank, Andrew Shirley, citat de publicaţia Washington Post, obiectele de lux nu reprezintă un substitut pentru aur.
"Când încrederea în economie este mare, oamenii preferă să investească în afaceri riscante, dar care pot oferi un înalt potenţial de creştere pe termen scurt", a adăugat analistul.
Conform publicaţiei Investors Chronicle, un Ferrari 250 GTO, construit pentru legendarul pilot britanic Sir Stirling Moss, a fost vândut, anul trecut, pentru 35 de milioane de dolari (22,7 milioane de lire), asta în timp ce aceeaşi maşină valora, în urmă cu un deceniu, numai 8,5 milioane de dolari. Aceeaşi publicaţie notează că John Collins, proprietarul Talacrest, dealer Ferrari, a vândut 30 de maşini în perioada aprilie-septembrie 2013, valoarea totală a acestora atingând 40 de milioane de lire sterline. Collins a spus: "Toţi au fost cumpărători cu banii jos. Unele maşini nici nu apucă să ajungă pe site-ul companiei, se vând foarte repede".
Cert este că, dacă până nu demult, maşinile de epocă erau considerate mai degrabă obiecte de artă, valoarea acestora crescândă şi oportunităţile pe care acestea le oferă au determinat oamenii de afaceri să le ia în considerare pentru investiţii serioase pe termene medii şi lungi.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.10.2013, 00:36)
Mai bine o masinuta de epoca decât un SNN sub valoarea nominala