Măsura BNR va ieftini rapid creditele în lei, ţintind relansarea economiei

Decizia BNR de reducere a dobânzii cheie la 7% ar trebui să se transpună rapid în ieftinirea creditelor în lei, proces favorizat şi de creşterea predictibilităţii măsurilor băncii centrale, care au în vedere tot mai mult susţinerea economiei, în condiţiile în care dezinflaţia pare să se consolideze, potrivit NewsIn.

Analiştii ING Bank nu excludeau în rapoartele de anticipare o reducere a dobânzii de politică monetară chiar şi la 6,75% în şedinţa de miercuri.

"Nu e vorba că o reducere de jumătate de punct procentual ar fi rea, ci de faptul că situaţia economică permitea o reducere mult mai amplă a dobânzii de politică monetară", a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al ING Bank România, Nicolae Chidesciuc.

"Ne aşteptăm la noi reduceri, care să coboare rata dobânzii de politică monetară la 6,25% până la finalul lunii iunie, ceea ce va atrage şi scăderea treptată a dobânzilor la creditele în lei şi implicit şi a celor la depozitele în moneda naţională", a completat Chidesciuc. El a completat că o reducere mai puternică a dobânzii ar fi atras o ieftinire mai puternică a creditării în lei, care ar trebui să stimuleze relansarea economiei.

Economistul-şef al ING Bank România a reiterat că, şi prin această măsură, banca centrală arată că "nu prea are încredere în propria prognoză de inflaţie", deoarece dacă inflaţia s-ar tempera într-adevăr sub 3% până la finalul anului, atunci banca centrală şi-ar fi permis să reducă, încă de pe acum, dobânda cheie sub 6% pe an, ceea ce nu s-a întâmplat.

Chidesciuc a adăugat că banca centrală e încrezătoare în îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini asupra României şi a modului cum decurge acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar, în ce priveşte creşterea preţurilor, se arată îngrijorată de modul cum ar putea evolua acea parte a inflaţiei ce nu poate fi controlată în mod direct de BNR.

"Cât priveşte inflaţia de bază, aşa numitul CORE2, ce poate fi controlat în mod direct de către BNR, mă aştept să înregistreze valori scăzute, de circa 1%, dar, în ce priveşte restul de circa 45% din inflaţie ce nu poate fi controlat în mod direct de BNR, aceasta ar putea ridica probleme", a explicat Chidesciuc. El a adăugat că se aşteaptă ca inflaţia de la finalul acestui an să atingă 5%, faţă de estimarea de 2,6% înaintată de BNR.

În concluzie, Chidesciuc a spus că e destul de dificil ca inflaţia să se încadreze în intervalul ţintit, deoarece "deşi ţintele sunt necesare din perspectiva adoptării euro, sunt prea ambiţioase".

"Decizia BNR era una aşteptată de cea mai mare parte a analiştilor. Reducerea este motivată de inflaţia în scădere şi de îmbunătăţirea percepţiei de risc a investitorilor faţă de România", a spus economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru.

El a atras atenţia şi asupra schimbării de limbaj din partea băncii centrale, care a menţionat în comunicatul de miercuri că gestionarea lichidităţii din piaţa monetară ar urma să fie făcută de o manieră "adecvată", în condiţiile în care la şedinţa de luna trecută vorbea de o gestionare "fermă".

"Acest lucru ar putea însemna că BNR va urmări o gestionare a lichidităţii în funcţie de condiţiile efective din piaţa monetară şi valutară", a precizat Dumitru, adăugând că nu crede că decizia va avea un impact semnificativ asupra cursului de schimb "pentru că ea a fost aşteptată de către piaţă şi era deja inclusă în preţ".

"Cred că reducerile de dobândă operate de BNR în ultima perioadă vor fi un stimul important pentru creditarea în lei în perioada următoare, fiind de aşteptat ca dobânzile la credite să îşi continue şi chiar să îşi accelereze trendul descendent pe care s-au înscris", a menţionat Dumitru.

De asemenea, el consideră probabil ca şi dobânzile la depozite să continue să scadă în perioada următoare. "Reducerea rapidă a dobânzilor interbancare, ca urmare a deciziilor BNR din ultima perioadă, va face ca transmisia deciziilor BNR către dobânzile la credite şi depozite să fie mai rapidă", a explicat economistul-şef al Raiffeisen Bank România.

La rândul său, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, a declarat pentru NewsIn că "decizia de scădere a dobânzii la 7%, în ton cu aşteptările, este un mesaj de creştere a predictibilităţii".

"Cu cât măsura BNR este mai predictibilă, cu atât impactul acesteia va fi mai puternic şi se va răsfrânge mai repede în piaţă asupra dobânzilor practicate la creditele şi depozitele în lei", a adăugat Anghel, precizând că se aşteaptă ca tendinţa de scădere a dobânzii cheie să continue.

• O apreciere prea rapidă a leului poate lovi exporturile, singurul motor de creştere a economiei în 2010

Economistul-şef al BCR apreciază că, "prin această măsură, BNR lasă să se înţeleagă că are încredere că în lunile următoare ne vom încadra în intervalul ţintit al inflaţiei" şi în plus atrage atenţia că o apreciere prea rapidă a leului într-un interval de timp prea scurt poate afecta competitivitatea exporturilor româneşti.

"Exporturile româneşti ar putea fi singurul motor care ar putea aduce pe plus economia în 2010, iar lipsa exporturilor ar trebui compensată prin creşterea productivităţii", ceea ce ar putea afecta angajaţii prin reducerea salariilor sau chiar disponibilizări, a mai atras atenţia economistul-şef al BCR.

Analistul Citigroup Ilker Domac a atras ateţia, la rândul său, că "primele două decizii de politică monetară din acest an ale BNR ne sugerează că banca centrală este mulţumită de ultimele evoluţii din plan politic şi de progresul înregistrat cu programul FMI".

El a adăugat că se aşteaptă ca BNR să reducă, în continuare, dobânda cheie la 6,5% în al doilea trimestru şi la 6,25% până la finalul anului.

Potrivit ultimelor estimări ale Băncii Naţionale a României, prezentate în raportul din noiembrie 2009 asupra inflaţiei, banca centrală se aşteaptă ca inflaţia să se tempereze la 2,6% până la finalul acestui an, în condiţiile în care ţinta pentru final de 2010 este 3,5%, plus/minus 1 punct procentual, respectiv un interval cuprins între 2,5% şi 4,5%. Ţinta pentru sfârşitul lui 2011 a fost stabilită la 3%.

Vineri, BNR va prezenta nou raport trimestrial asupra inflaţiei, în care ar putea modifica prognoza de inflaţie pentru finalul anului.

În comunicatul detaliat al deciziilor de politică monetară de miercuri, Banca Naţională a României argumentează scăderea dobânzii cheie de la 7,5% la 7% prin necesitatea unei politici monetare care să vizeze nu doar stabilitatea pe termen mediu a preţurilor, ci şi "revitalizarea sustenabilă a procesului de creditare a economiei româneşti".

Banca centrală pune un accent mai mare pe stimularea economiei, prin revitalizarea creditării private şi susţinerea cererii, în condiţiile în care mizează pe continuarea procesului de dezinflaţie începând din februarie, ajutată şi de întărirea leului.

În urma deciziei de reducere a dobânzii de politică monetară la 7%, dobânda la facilitatea de depozit scade de la 3,5% la 3% pe an începând din 4 februarie, iar dobânda la facilitatea de creditare (credit Lombard) coboară la 11% pe an, de la 11,5% anterior. Aceste dobânzi sunt fixate la plus/minus 4 puncte procentuale în raport cu dobânda cheie.

În acelaşi timp, BNR a decis menţinerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit la 15%, respectiv la 25%.