MEDIU Natural contra artificial

Cruciada împotriva poluării cu materiale plastice s-a intensificat. Materiale clasice sunt redescoperite, de asemenea oamenii constată că există numeroase alternative la plastic, doar că este nevoie de coordonare şi puţină voinţă. În mai multe zone din Europa au apărut întreprinzători care au găsit soluţii naturale pentru a înlocui materialele poluante. Eliminarea derivatelor petroliere şi a materialelor plastice reprezintă unul dintre marile obiective de mediu ale prezentului, iar lâna de oaie este folosită în aceast demers graţie unui proiect european de cooperare transfrontalieră, denumit Lanaland. Proiectul hispano-francez este coordonat de Neiker, centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc specializat în crearea de soluţii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic şi forestier. Proiectul este finanţat din fonduri europene de dezvoltare regională (FEDR) prin intermediul Programului Interreg V-A Spania-Franţa-Andorra (POCTEFA, de cooperare transfrontalieră), la care mai participă Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali (Atlantici), Camera de Comerţ din Bayonne (oraş în sudul Franţei), Universitatea din Pau din Regiunea Adour (în sud-vestul Franţei), cooperativa Latxa Esnea, compania tehnologică Ekolber şi asociaţia de dezvoltare rurală Urkome. Proiectul a apărut din nevoia de a da o întrebuinţare lânii de oaie Latxa (oaie originară din Ţara Bascilor şi Navarra, în nordul Spaniei) care de câţiva ani nu mai era utilizată. Oile, al căror lapte este folosit la producerea brânzei cu denumire de origine Idiazabal, sunt tunse în fiecare an, iar în urma acestui proces se obţin anual două mii de tone de lână. Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE că acest volum de lână ocupă "un spaţiu enorm", deoarece are o densitate între 20 şi 50 de kilograme pe metru pătrat, şi din acest motiv a apărut nevoia de a găsi o soluţie la o problemă care s-a agravat când, în 2016, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei, folosirea tradiţională a acestei lâni - exportată şi folosită la confecţionarea covoarelor şi tapiseriilor - a dispărut.

În timp ce lâna merinos are o întrebuinţare textilă evidentă, deoarece este fină şi deja bine integrată pe piaţă, lâna de oaie Latxa are firul foarte gros şi nişte caracteristici care o fac extrem de aspră, ceea ce exclude din start folosirea sa pe piaţa textilă. Unul dintre cele patru proiecte concrete pe care s-a concentrat Lanaland este crearea de material biodegradabil pornind de la lâna oii Latxa. În prezent, din această lână au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros. Primele prototipuri de benzi de semnalizare au fost deja fabricate, iar în prezent cercetătorii studiază nivelurile de degradare şi de compostabilitate ale produsului final.

Recuperarea acestor benzi durează de obicei destul de mult, aminteşte Pinto, iar uneori acestea pot rămâne în natură, cu toate consecinţele pe care le reprezintă folosirea benzilor tradiţionale din plastic. Însă cu acest prototip, dacă benzile sunt uitate în natură sau lăsate pur şi simplu acolo, ele "se vor degrada în câteva săptămâni fără a afecta mediul înconjurător". Acest proces este realizat de compania Ekolber, din Guipuzcoa (provincie din nordul Spaniei, în comunitatea autonomă Ţara Bascilor - n.r.), care mixează lâna cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrială a cărnii. Totodată, la Şcoala de Inginerie din cadrul Universităţii Ţării Bascilor din San Sebastian este dezvoltat, în colaborare cu companii şi aşa-numite centre de I+D+i (investigare, dezvoltare, inovaţie) un înlocuitor de fir pentru imprimantele 3D. Scopul este ca materialul rezultat să fie biodegradabil, cu toate că mixarea anumitor polimeri va face ca acest caracter degradabil să fie mai redus decât în cazul benzilor de semnalizare confecţionate din lâna oii Latxa. O altă posibilă utilizare pentru acest excedent de lână ar fi transformarea ei în aşa-numita "ţesătură neţesută", prin producerea de umplutură pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condiţii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinţe speciale, datorită caracteristicilor sale hidrofobe şi ignifuge. Lâna oii Latxa ar putea înlocui totodată tradiţionalele umpluturi pentru gecile de iarnă, la care se folosesc de obicei fie fulgi şi pene de la păsări, fie un material pe bază de poliester, material sintetic obţinut din petrol, o sursă neregenerabilă.

Iniţiative de acest gen sunt şi în ţara noastră. Anul trecut, doi tineri din Sibiu (Marius Laabs şi Lioara Vasilescu) au pus pe picioare, în premieră în ţara noastră, o afacere inedită în agricultură: peleţi de îngrăşământ eco din lână de oai: Naked Sheep. Fertilizatorul se vinde în pachete de 450g, 1 kg, 5 kg, 15 kg, 25 kg sau Big Bag de 500 kg. Un kilogram de peleţi se vinde cu 50 de lei, dar preţul acestuia scade semnificativ odată cu creşterea cantităţii cumpărate.

Lâna se recoltează de la oi fără a le face vreun rău acestora, fiind crescute cu mare grijă în munţii Carpaţi. Oile sunt hrănite natural, chiar şi pe timpul iernii. "Ne mândrim cu faptul că produsul nostru este 100% organic, acesta menţinându-se în sol până la şase luni, unde eliberează în mod constant îngrăsământ pentru plantă. Planta are nevoie de o irigare de capacitate mică, un pelet absorbind apa de până la patru ori greutatea proprie", a declarat Marius Laabs, co-fondatorul Naked Sheep. În plus, după perioada de utilizare, peletul este biodegradabil. Îngrăsământul eco funcţionează ca un substrat fizic în care planta se fixează, aducându-i-se valori nutriţionale de azot, fosfor şi alte elemente. În ceea ce priveşte modul de utilizare a îngrăşământului eco Naked Sheep, pentru legume se pun 70 până la 150 g pe mp, în funcţie de cererea de fertilizare a plantei şi 150 g pe mp pentru legume foarte exigente precum roşiile, castraveţii şi varza. Pentru legume obişnuite, cum ar fi morcovii şi salata, se pun 100 g pe mp, iar pentru legume cu un nivel scăzut de azot, precum mazărea, ridichea şi fasolea, se pun 70 g pe mp. Potrivit producătorilor, produsul este ideal pentru orice tip de cultură, de la cele de seră până la cele de câmp.