Mediul de afaceri a avut o evoluţie bună, anul trecut, după cum a spus, ieri, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
Indicele mediului de afaceri a înregistrat 55 de puncte, în semestrul întâi al anului trecut, aproape dublu faţă de perioada similară a anului anterior, când acest indice a avut o valoare de 29 de puncte, potrivit evaluări prezentată într-o conferinţă de presă a CNIPMMR.
Ovidiu Nicolescu a declarat: "Indicele evoluţiei IMM-urilor (n.r. care este diferit faţă de cel al mediului de afaceri) a avut valoarea de 20 de puncte (n.r. în primul semestru din 2015), ceea ce reflectă o ascensiune de ansamblu satisfăcătoare, ţinând cont că, tot în primul semestru al anului 2014 acest indice a înregistrat valoarea de 1 punct.
În ceea ce priveşte indicele aprecierii situaţiei economice a firmelor proprii de către întreprinzători, în semestrul l 2015 acesta a obţinut 39 de puncte".
Evaluarea semestrială a situaţiei de ansamblu a IMM-urilor se bazează pe determinarea indicelui intreprenorial - calculat ca medie ponderată între indicele mediului de afaceri, cel al evoluţiei IMM-urilor şi acela referitor la aprecierea întreprinzătorilor. Valoarea maximă care poate fi obţinută este de 100 de puncte, folosindu-se 24 de indicatori economici şi interviuri pe un eşantion reprezentativ de întreprinzători.
Pentru semestrul al doilea din 2015, domnul Nicolescu a precizat că a fost înregistrată o evoluţie similară: "Valoarea indicelui mediului de afaceri a înregistrat valoarea de 66 de puncte, în creştere faţă de 2014, când au fost obţinute 47 de puncte. Indicele evoluţiei IMM-urilor s-a situat la 27 de puncte, tot în creştere, de la 13 puncte în 2014, iar cel al aprecierii situaţiei economice a firmelor proprii de către întreprinzători a obţinut 61,9 puncte. Calculând indicele intreprenorial, acesta a înregistrat valoarea de 46,1, superioară celei din aceeaşi perioadă a anului precedent (de 26,8)".
50% din lucrătorii detaşaţi merg în Germania, Franţa şi Belgia
Ovidiu Nicolescu a pus, ieri, în discuţie şi alinierea salariilor detaşaţilor la nivelul celor din ţările unde aceştia vor lucra. Lucrătorii "detaşaţi" sunt cei trimişi de angajatorii lor să presteze anumite servicii într-un alt stat membru, rămânând angajaţii întreprinderii care îi trimite. Chiar dacă lucrătorii detaşaţi peste hotare sunt încă angajaţii firmei care i-a trimis şi intră, prin urmare, sub incidenţa legislaţiei statului de origine, ei au un set de drepturi în ţara care-i primeşte, conform reprezentanţilor CNIPMMR: salariul minim, durata minimă a concediilor anuale plătite, sănătatea la locul de muncă, egalitatea de tratament între femei şi bărbaţi etc.
Pincipala modificare pe care o propune Consiliul se referă la nivelul de salarizare la care are dreptul un lucrător detaşat, susţinând că acesta ar trebui să fie la nivelul celui din statul-gazdă.
În 2014, conform celor mai recente date disponibile, în UE s-au înregistrat peste 1,9 milioane de detaşări, reprezentând 0,7% din totalul forţei de muncă din Uniune. Preşedintele CNIPMMR a menţionat: "Aceasta a reprezentat o creştere cu 10,3% comparativ cu 2013 şi cu 44,4% comparativ cu 2010. Durata medie a detaşărilor este de patru luni. Dintre aceastea, doar sectorul construcţiilor reprezintă 43,7% din numărul total al detaşărilor. Germania, Franţa şi Belgia sunt ţările care atrag cel mai mare număr de lucrători detaşaţi - aproximativ 50%. Ţările care exportă cel mai mare număr de lucrători sunt Polonia, Germania şi Franţa".
În aceste condiţii, la nivelul UE, Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Ţările de Jos şi Suedia au semnat o scrisoare comună, prin care au cerut sprijin pentru modernizarea directivei privind detaşarea lucrătorilor, cu scopul de a stabili principiul remuneraţiei egale pentru aceeaşi muncă. Tot printr-o scrisoare comună, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia şi România şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că principiul remuneraţiei egale pentru aceeaşi muncă ar putea fi incompatibil cu piaţa unică, deoarece diferenţele de salarizare constituie un element legitim al avantajului competitiv pe care îl au prestatorii de servicii.
CNIPMMR spune că pentru modificarea directivei europene din domeniu trebuie să existe un cadru legal amplu, fiind necesară o riguroasă analiză a datelor disponibile în ceea ce priveşte provocările şi specificitatea prestării serviciilor la nivel transfrontalier.
CNIPMMR a semnat ieri, cu Transparency International România (TIRO), un protocol ce are ca scop colaborarea şi sprijinul reciproc în dezvoltarea şi implementarea unor iniţiative comune, care să răspundă nevoilor mediului de afaceri în materie de anticorupţie, etică, integritate şi conformitate.