MICROTEHNICI Obiectiv: mai mic, mai precis

BURSA: Care sunt ultimele evoluţii tehnologice ale microtehnicilor?

Michel Froelicher: În ultimii ani, nu am putut constata nicio inovaţie care să reprezinte o ruptură tehnologică. În schimb, este evident că performanţele maşinilor-unelte, în ceea ce priveşte precizia şi fiabilitatea, progresează permanent. Astăzi, anumiţi constructori de centre de prelucrare garantează o precizie de poziţie a pieselor de 0,1 la 0,2 Fm. Ceea ce era inimaginabil acum zece ani.

Să remarcăm faptul că suprafaţa pieselor fabricate s-a îmbunătăţit, de asemenea, sensibil. Se obţin astfel, rugozităţi care ating 0,1 mm în cazul pieselor fabricate cu oţeluri dure. Un record.

În ceea ce priveşte prelucrarea pieselor, minisalonul < tehnologii laser > organizat la Micronora 2012 va pune în evidenţă o largă gamă a potenţialului pe care îl prezintă acest mijloc modern de fabricaţie - ca unealtă de prelucrare de exemplu, atât în ceea ce priveşte piesele de foarte mici dimensiuni, cât şi cele mari a căror grosime este de 2 sau 3 cm.

Vizitatorii vor descoperi, de asemenea, utilizarea din ce în ce mai importantă pe care o are laserul femto-secundă (sursă laser cu impulsiuni ultra-scurte) în fabricaţie. O sursă care face faţă cu brio în prelucrarea unor găuri de 100 nm pe o suprafaţă de câteva sute de micrometri, având un factor de formă de 1000.

Un alt domeniu care a progresat considerabil este cel al metrologiei. Numeroşi constructori propun, pentru un preţ abordabil, maşini de control care au o capacitate de măsură de ordinul a 10 nm.

BURSA: Care sunt principalele tendinţe ale microtehnologiilor?

Michel Froelicher: În ceea ce priveşte produsele, constatăm că miniaturizarea se acompaniază de capacitatea de a fabrica piese din ce în ce mai complexe şi de folosirea de tehnologii diferite. Miniaturizarea este deci o direcţie de dezvoltare puternică în industrie. Din ce în ce mai multe funcţii sunt integrate într-un singur dispozitiv. Un exemplu al cercetărilor în acest sens îl constituie proiectele lansate în Franţa pentru crearea sistemelor inteligente care se vor integra în obiecte ale vieţii curente.

Domeniul e-sănătate, unul din programele de viitor cele mai interesante, ilustrează această tendinţă. În câţiva ani, Smartphone-ul va fi un terminal de supraveghere al stării noastre de sănătate. Cuplat cu centrele medicale, el va permite doctorilor să urmărească evoluţia anumitor tratamente. Afecţiuni cum este diabetul vor putea fi tratate mai eficace cu micro-pompe de insulină.

În industrie, vom asista în următorii ani la expansiunea senzorilor fără cablu (wireless) şi autoalimentaţi (powerless). Aceste dispozitive vor putea fi interogate la distanţă şi vor funcţiona fără baterie. Exemplu: senzorii cu unde ultrasonore de suprafaţă (SAW).

Să nu uităm, de asemenea, progresele făcute de microinjecţia materialelor plastice graţie microformelor. Fie direct prin prelucrarea cu o maşină-unealtă, fie prin gravură profundă.

Apariţia nanotehnologiilor va marca o ameliorare sensibilă a materialelor. Ele vor putea fi folosite pentru încărcarea polimerilor ceea ce le va îmbunătăţi rezistenţa. În tratamentele de suprafaţă metalice ele vor servi la realizarea vopselelor autocicatrizante, a straturilor de protecţie mai rezistente etc.) sau a celor sticloase (antipraf şi ter­mice).

În general, suntem confruntaţi în permanenţă cu dorinţa de a realiza obiecte mai mici şi mai precise. Noţiunea de precizie se regăseşte, de altfel, şi în cazul dimensiunilor importante. Cel mai elocvent exemplu care îmi vine în minte este cel al laserului megajoule: pilotarea fascicolului laser atinge aici o precizie de poziţie de 1 Fm pe 100 m lungime!

BURSA: Care este impactul dezvoltării durabile asupra microtehnicilor?

Michel Froelicher: Înainte de toate, integrarea în meseriile noas­tre a reglementării REACH impusă de către Comunitatea Europeană o să asigure o respectare mai atentă a regulilor de protecţie a mediului.

Microtehnicile favorizează domeniul energiei de recuperare (harvesting) şi asistăm la apariţia a numeroase dispozitive, care de care mai ingenioase. Ele utilizează tehnicile micromecanice sau tehnologiile MEMS (microelectromechanical systems), dar sunt bazate toate pe recuperarea energiei din mediul înconjurător. Cum ar fi, de exemplu, vibraţiile provocate de o mişcare. Progresul microelectronicii, cu curenţi de repaus inferiori la 1 microamper, favorizează de asemenea economiile de energie. Pila de combustie o să permită economii importante de energie, în particular pentru propulsia vehiculelor uşoare.

Eu cred că eco-concepţia o să facă progrese importante, dar o să asistăm mai ales la apariţia unor metode de reciclare mult mai performante. Un articol recent evalua la mai mult de 10 miliarde de euro aurul şi la 3 miliarde de euro argintul folosit în dispozitivele electronice care nu se mai folosesc. Ce risipă, când cunoaştem preţul şi raritatea acestor materiale!

BURSA: Cum apreciaţi piaţa franceză a microtehnicilor?

Michel Froelicher: Îmi este dificil să vă răspund, deoarece nu există nici un fel de statistici care privesc microtehnicile exclusiv.

Ceea ce complică lucrurile în aceas­tă privinţă este faptul că aplicaţiile microtehnicilor sunt transversale. Ele sunt în toate domeniile industriale: automobile, telecomunicaţii, aeronautică, medical, în timpul liber. Toate aceste domenii se dezvoltă în lumea întreagă şi cerinţele lor sunt aceleaşi: din ce în ce mai multe funcţii într-un spaţiu din ce în ce mai mic pentru a răspunde problemelor de dimensionare (talie, greutate), de consum, de insensibilitate la zgomot, de viteza de tratare a informaţiilor.

În regiunea Franche-Compté asistăm la o renaştere a micromecanicii relansată de industria luxului (ceasornicărie, marochinarie, bijuterie). Un nou avânt favorizat de experienţa regională în acest domeniu care combină tehnicile de prelucrare tradiţionale cu noile tehnologii.

(Pentru informaţii suplimentare accesaţi : www.micronora.com)

• • •

Notă:

Redactor şef al jurnalului web de noutăţi tehnologice şi industriale Fabrication Mécanique (http://fabricationmecanique. wordpress.cm), Mirel Scherer este absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. Ziarist din 1981 în presa tehnică din Franţa, el a fost redactor şef adjunct al revistei Industrie et Technologies şi "grand Reporter" la importantul săptămânal economic şi industrial L'Usine Nouvelle. Specialist în informatica industrială, automatis­me industriale şi echipamente de producţie, el a fost distins de mai multe ori cu Trofeul celui mai bun jurnalist, acordat de Clubul presei informatice din Franţa.