MIHAI TĂNĂSESCU: Reducerea CAS nu este sustenabilă

• Mihai Tănăsescu este de părere că deficitul bugetar va ajunge, anul acesta, la 3,5% din PIB

Intenţia actualilor guvernanţi de a reduce Contribuţia la Asigurările Sociale (CAS) cu şase puncte procentuale nu este una pe care economia ţării noastre o poate susţine pe termen mediu şi lung, susţine Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanţelor, preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe-Bănci din Camera Deputaţilor. Domnia sa a declarat, ieri, că sistemul de pensii din ţara noastră este în pericol de prăbuşire, iar reducerea contribuţiilor cu un procent atât de mare poate avea consecinţe grave.

În următorii ani, peste două miliarde de euro vor fi transferaţi de la bugetul de stat la fondurile private de pensii cuprinse în pilonul doi. Domnul Tănăsescu crede că nici măcar acest pilon nu are sustenabilitate pe termen lung. Argumentele sunt că transferul celor două miliarde de euro din bugetul de stat va trebui suplinit prin crearea de noi taxe sau creşterea gradului de îndatorare a ţării noastre. Acest lucru va fi cu atât mai dificil de realizat cu cât trecerea la euro pe care o doreşte ţara noastră are o condiţie obligatorie în limitarea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Dar, potrivit domnului Tănăsescu, deficitul bugetar va ajunge anul acesta la 3,5% din PIB. În aceste condiţii, domnia sa susţine că reducerea CAS este o iniţiativă care va avea efecte negative majore asupra economiei ţării noastre.

Fostul ministru a declarat: "Diminuarea contribuţiilor la bugetul de stat ar trebui să aibă drept consecinţă restructurarea şi reorganizarea cheltuielilor publice pentru crearea sustenabilităţii pe termen lung".

Piaţa de capital este prea mică pentru fondurile de pensii private

Pentru ca fondurile de pensii private să poată oferi randamente satisfăcătoare, banii colectaţi trebuie să fie plasaţi în instrumente financiar-bancare cu randament crescut.

Mihai Tănăsescu este de părere că în ţara noastră piaţa de capital, unul din instrumentele preferate ale fondurilor private de pensii, nu poate fi o alternativă de plasament. De aceea, în paralel cu reformarea sistemului de pensii, încurajarea pieţei de capital ar trebui să fie o prioritate a guvernanţilor. În caz contrar, fondurile de pensii se vor orienta, şi datorită legislaţiei restrictive, către instrumente de economisire cu dobândă fixă, dar cu un randament mic. Acest lucru s-a întâmplat în Ungaria, unde fondurile private de pensii au oferit, după 7 ani de contribuţie, un randament real de numai 1%.

O altă problemă semnalată de Mihai Tănăsescu este limitarea la doar 200 de euro a deductibilităţii pentru contribuţia la pilonul trei, ceea ce nu încurajează alegerea acestui tip de pilon. "Pilonul doi nu creează aşteptări extraordinare. Pilonul trei este cel care reformează sistemul de pensii şi, de aceea, propunem deductibilitate totală pentru contribuţiile la acest pilon", a mai spus domnul Tănăsescu.

Octavian Lupu, directorul general al Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private, a declarat că există presiuni de modificare a planului de reformă a sistemului de pensii private. Domnul Lupu a declarat: "Schimbarea cadrului politic poate duce la implementarea unor proiecte diferite. Totodată, ne putem confrunta cu o sub sau supra-reglementare a sistemului de pensii private, care, ambele, pot fi dăunătoare. Subreglementarea lasă loc pentru intervenţia şi presiunea politică, iar suprareglementarea poate afecta evoluţia fondurilor de pensii".

În ceea ce priveşte pilonul doi, în perioada aprilie-iulie are loc etapa de autorizare a societăţilor de profil, în lunile august-noiembrie - etapa în care companiile vor lansa campanii de marketing, iar începerea efectivă a colectării de fonduri va lua startul în ianuarie 2008. Persoanele sub 35 de ani care nu vor opta pentru un anumit fond vor fi direcţionate în mod automat către unul.

• Piaţa pensiilor private va fi de minimum 320 milioane euro

Potenţialii participanţi sub 35 de ani la pilonul doi sunt în număr de 2 milioane, iar cei cu vârsta între 35 şi 45 de ani - de 1,7 milioane. Pentru aceştia din urmă pilonul doi este opţional. Potrivit reprezentanţilor fondurilor de pensii private, aceasta se traduce prin colectarea a cel puţin 320 de milioane de euro, dacă contribuţia va fi limitată la 2% lunar. Totuşi, specialiştii spun că nivelul contribuţiei medii, de 7,6 euro lunar, este unul mult prea mic pentru a putea oferi clienţilor pensii la un nivel satisfăcător. Mai mult, fondurile se vor confrunta cu crearea unui număr mare de conturi în care vor rula sume foarte mici, ceea ce le face ineficiente din punct de vedere al costurilor. Specialiştii spun că un fond poate rămâne pe piaţă şi poate asigura un nivel bun de venituri dacă are cel puţin 400.000 de contribuabili.