Ministerul Finanţelor a împrumutat 300 milioane lei de pe piaţa internă

• Costurile de finanţare pe termen lung ale Guvernului continuă să crească pe toate scadenţele: împrumutul luat ieri pe 13 ani a fost mai scump cu 88 de puncte de bază faţă de împrumutul pe aceeaşi scadenţă din ianuarie

Ministerul Finanţelor a împrumutat ieri, de pe piaţa internă, 300 milioane de lei printr-o emisiune de titluri de stat pe 13 ani, potrivit datelor publicate pe site-ul Băncii Naţionale a României. Aceasta a fost a cincea licitaţie cu succes dintr-un total de şapte operate în luna mai, licitaţii prin care Finanţele au atras în această lună 2,73 miliarde de lei.

Licitaţia de ieri pentru obligaţiunile cu scadenţa octombrie 2034 a atras oferte de 571,6 milioane de lei, la o valoare de prospect de 300 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că emisiunea a avut un raport bid-to-cover pozitiv de circa 1.9 lei pentru fiecare leu vândut.

Randamentul mediu de împrumut a fost de 4,15%, în creştere cu 29 puncte de bază (0,29%) faţă de ultima licitaţie pe această scadenţă, din luna aprilie.

Faţă de licitaţia de pe aceeaşi scadenţă din finalul lunii ianuarie, când costurile de finanţare erau la minime multianuale şi aproape istorice pe scadenţa de 10 ani, randamentul acceptat ieri de Finanţe este mai mare cu 88 de puncte de bază, adică cu 0,88%.

"Licitaţia anterioară pentru această maturitate care a avut loc acum o lună a atras o cerere ridicată, dar acum trebuie luată în calcul şi presiunea recentă asupra segmentului lung al curbei în lei explicată de contextul extern", notau ieri analiştii BCR Cercetare într-o notă de analiză.

Pe lângă contextul extern, randamentele cerute de finanţatori au continuat să crească şi pe fondul recalibrării aşteptărilor privind dinamica economică a României. Săptămâna trecută, Finanţele au respins ofertele anemice de doar 343,4 milioane de lei pe o licitaţie de titluri de stat cu scadenţa iunie 2026 prin care Ministerul voia să împrumute din piaţă 600 de milioane de lei.

Cererea slabă a împins costul de finanţare pe 10 ani (RO10Y) al României la maximul ultimelor trei luni la finalul săptămânii trecute. Ieri, RO10Y era la 3,335%, cel mai ridicat nivel din 8 martie încoace.

Săptămâna trecută au fost publicate datele privind creşterea economică trimestrială de 2,8% a României şi revenirea aproape integrală la nivelurile pre-pandemie ale PIB. De asemenea, inflaţia a primit o nouă perspectivă din partea BNR la finalul săptămânii trecute cu o accelerare anticipată la 4,1% la finalul anului, factori ce coroborat au dus la creşterea costurilor de finanţare.

Precedentele două săptămâni au adus o creştere generală a costurilor de finanţare ale României, evoluţie venită pe fondul scăderii apetitului pentru risc al investitorilor ca urmare a unui nou episod de recalibrare a aşteptărilor inflaţioniste pe Statele Unite şi al temerilor acestora legate de conduita politicii monetare a Rezervei Federale din Statele Unite (Fed). Ieşirile de pe obligaţiunile în lei au fost exacerbate şi de aşteptarea datelor pe inflaţie şi a deciziei BNR de săptămâna trecută. Luna martie a consemnat de asemenea ieşiri nete ale investitorilor nerezidenţi de 2,4 miliarde de lei de pe piaţa titlurilor de stat din România.

BNR pare să nu fi intrat până acum la cumpărare pe piaţa titlurilor de stat cum s-a întâmplat în debutul lunii martie după ce o licitaţie eşuată a Ministerului de Finanţe a majorat costurile de finanţare pe 10 ani la 3,4%. BNR a intervenit atunci pentru a facilita ieşiri de capital ordonate şi pentru a transmite un semnal cu privire la costurile acceptabile pentru acest an. În aprilie BNR a continuat să fie activă în piaţa secundară pentru a reduce din volatilitatea din piaţa titlurilor de stat şi astfel a operat achiziţii cumulate în aprilie şi martie de 247,4 milioane de lei.

• BNR: "Trendul descendent al IRCC este aşteptat să se cvasi-epuizeze în ultimele trei luni ale acestui an"

Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească ori s-au consolidat la valori joase în intervalul februarie-martie 2021, inclusiv pe fondul noii scăderi consemnate în trimestrul I de IRCC, arată minuta şedinţei BNR din data de 12 mai.

Potrivit minutei, trendul descendent al acestui indice, care s-a prelungit în trimestrul II, este de aşteptat să se accentueze substanţial în trimestrul III, dar să se cvasi-epuizeze în ultimele trei luni ale acestui an, după cum au semnalat unii membri ai Consiliului, potrivit minutei BNR.

De notat aici că o "cvasi-epuizare" a acestui trend descendent pentru dobânzile la creditele noi implică pe de cealaltă parte o creştere a IRCC.

"A fost evidenţiată contribuţia adusă de traiectoria descrescătoare a ratelor dobânzilor la revigorarea creditării începând cu semestrul II 2020, alături de influenţele majore ale programelor guvernamentale şi ale redresării puternice a activităţii economice. S-a remarcat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit în martie 2021 la 6,6 la sută, în condiţiile majorării la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă naţională, fără un aport semnificativ din partea programelor guvernamentale, şi că valori de vârf, sau apropiate acestora, au fost consemnate atât pe ambele segmente de clienţi, cât şi la nivelul principalelor categorii de împrumuturi. În aceste condiţii, creşterea anuală a componentei în lei s-a accelerat considerabil, urcând în martie pe palierul de două cifre, iar ponderea sa în creditul total al sectorului privat s-a mărit la 70,1 la sută, un record al perioadei post-ianuarie 1996", se arată în minuta şedinţei BNR.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului BNR au remarcat că economia va creşte probabil în 2021-2022 sensibil mai alert decât s-a anticipat anterior, în ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie.

"Acestea sunt aşteptate să se intensifice din trimestrul al dolea 2021, pe fondul progresului vaccinării şi al relaxării măsurilor restrictive, precum şi în contextul unei creşteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar şi sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase începând cu anul curent, de natură să atenueze ori să contrabalanseze impactul contracţionist al consolidării fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu. S-a arătat că evoluţia face probabilă reinversarea poziţiei ciclice a economiei în trimestrul III 2021, similar prognozei precedente, dar şi o creştere ulterioară relativ mai alertă şi la valori mai ridicate a excedentului de cerere agregată, chiar şi în condiţiile unei dinamici a PIB potenţial consistent revizuită în sens ascendent".

Conform minutei, referitor la conduita viitoare a politicii fiscale, membrii Consiliului au subliniat potenţialele implicaţii favorabile ale consolidării bugetare iniţiate în acest an asupra dezechilibrului extern - ce se cere a fi corectat -, implicit asupra primei de risc suveran şi a costurilor de finanţare.

"Persistă totuşi incertitudini în ceea ce priveşte amploarea, viteza şi instrumentele consolidării bugetare pe termen mediu, au arătat membrii Consiliului, evocând procedura aflată deocamdată în derulare vizând Programul de convergenţă 2021-2024. În acelaşi timp, a fost evidenţiată relativa ameliorare a execuţiei bugetare din primul trimestru, însă inclusiv pe seama unor efecte de bază şi a încasării unor obligaţii fiscale amânate la plată, şi s-au făcut referiri la schimbările de perspectivă ale unor variabile reale şi nominale ale economiei faţă de ipotezele construcţiei bugetare, cu impact favorabil asupra dinamicii veniturilor bugetare, dar şi la volumul ridicat al cheltuielilor bugetare cu un caracter permanent", potrivit minutei.