Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la Consiliul Afaceri Externe de la Bruxelles despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Ministrul Afacerilor Eexterne Bogdan Aurescu a participat astăzi la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles. Agenda reuniunii a inclus discuţii aprofundate privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, relaţiile UE cu America Latină şi Caraibi şi diplomaţia digitală a UE. Alte subiecte de pe ordinea de zi au fost relaţiile UE cu Liga Statelor Arabe, combaterea interferenţelor şi manipulării informaţiilor de către terţi, potrivit News.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat, de asemenea, rezultatele foarte bune ale Conferinţei privind Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care a găzduit-o la Bucureşti pe 15 iulie 2022, arată un comunicat de presă al MAE.

Oficialii europeni au avut un schimb de opinii, prin video-conferinţă, cu ministrul afacerilor externe din Ucraina, Dmytro Kuleba, fiind prima discuţie cu oficialul ucrainean după reuniunea Consiliului European din 23-24 iunie, când s-a decis acordarea statutului de candidat la UE acestei ţări.

De asemenea, miniştrii de Externe europeni au abordat aspecte privind Consiliul de Asociere UE-Israel, evoluţiile recente din Republica Democratică Congo, Tunisia, precum şi perspectivele de dialog ale UE cu Liga Statelor Arabe.

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a salutat participarea ministrului ucrainean al afacerilor externe la reuniunea CAE după decizia istorică a Consiliului European din 23-24 iunie 2022 şi a reiterat sprijinul României pentru atingerea acestui obiectiv. A încurajat Ucraina să continue pe calea reformelor în domeniile incluse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, dar a evidenţiat contextul dificil în care acestea trebuie realizate, ca urmare a agresiunii Rusiei, fiind necesar sprijinul UE şi al statelor membre în acest sens, precum şi continuarea susţinerii ferme a UE şi a statelor membre pentru Ucraina pe toate palierele, financiar, umanitar, militar şi economic, mai indică sursa citată.

De asemenea, a exprimat sprijinul pentru consolidarea regimului de sancţiuni la adresa Rusiei, precum şi cu privire la sprijinirea Ucrainei de către UE, inclusiv prin alocarea unei noi tranşe financiare prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF).

În contextul crizei alimentare cauzate de agresiunea Rusiei, ministrul de externe român a prezentat cele mai recente măsuri adoptate de România pentru facilitarea exporturilor de cereale, arătând că, potrivit datelor disponibile, aproximativ 2,7 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România până acum, reprezentând aproximativ jumătate din totalul cantităţii de cereale exportate de Ucraina.

Totodată, ministrul Aurescu a pledat pentru intensificarea sprijinului UE pentru Republica Moldova, statele din Caucazul de Sud şi Asia Centrală, regiuni deosebit de vulnerabile la acţiunile Federaţiei Ruse.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat rezultatele celei de-a doua ediţii a Conferinţei ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care a găzduit-o la Bucureşti, la 15 iulie 2022, şi pe care a co-prezidat-o alături de ministrul afacerilor externe al Republicii Federale Germania, Annalena Baerbock, şi de ministrul de stat pentru dezvoltare, francofonie şi parteneriate internaţionale al Franţei, Chrysoula Zacharopoulou.

Oficialul român a evidenţiat rezultatele substanţiale, foarte bune, ale reuniunii, care a reuşit să strângă asistenţă financiară în valoare de 615 milioane de euro, din care peste 432 milioane de euro granturi. A evidenţiat că reuniunea desfăşurată la Bucureşti s-a concentrat pe modalităţile de sprijin concret al efortului de reformă al Republicii Moldova, inclusiv din perspectiva atingerii obiectivelor fixate de Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022. A încurajat statele membre UE să continue să ofere asistenţă directă Republicii Moldova în această perioadă dificilă. Înaltul Reprezentant Josep Borrell a mulţumit în mod deosebit ministrului român de externe pentru găzduirea conferinţei şi pentru rezultatele obţinute, subliniind angajamentul UE pentru sprijinirea cursului european al Republicii Moldova, inclusiv prin contribuţii financiare relevante.

În cadrul discuţiilor privind perspectivele reluării reuniunilor Consiliului de Asociere UE-Israel, ministrul de externe român a susţinut avansarea cooperării multi-dimensionale UE-Israel şi stabilirea unei date pentru Consiliul de Asociere, apreciind că acest format ar reprezenta o platformă prin care UE ar putea discuta inclusiv aspecte legate de dosare precum Procesul de Pace în Orientul Mijlociu.

În ce priveşte punctul de pe agendă privind relaţiile UE-Liga Statelor Arabe (LSA), ministrul Aurescu a prezentat rezultatele vizitei şi consultărilor recente pe care le-a avut la Bucureşti cu secretarul general al Ligii şi a susţinut importanţa consolidării dialogului UE cu LSA, mai ales în contextul efectelor războiului Rusiei contra Ucrainei, cu precădere criza alimentară generată de acţiunile ruse şi care afectează statele arabe.

Cu referire la punctul de pe agendă privind interferenţele şi manipularea informaţiilor de către terţi, Bogdan Aurescu a subliniat relevanţa contracarării narativelor ruse care sunt propagate intenţionat sau nu în statele membre, de exemplu cele care contestă sau nu înţeleg necesitatea sprijinirii Ucrainei în războiul cu Rusia. A reiterat, cu fermitate, faptul că este în interesul strategic al tuturor statelor membre susţinerea Ucrainei, în caz de eşec al acesteia, securitatea statelor vecine, cum este şi România, a cetăţenilor acestora, dar şi securitatea europeană şi euroatlantică în ansamblu fiind ameninţate şi afectate.

Discuţia privind relaţiile UE cu America Latină şi Caraibi (ALC) a evidenţiat importanţa regiunii şi potenţialul de cooperare cu aceasta. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat aprecierea pentru documentul elaborat de Portugalia privind perspectiva acesteia referitoare la viitorul relaţiilor UE cu ALC şi rolul strategic al acesteia, document co-autorat şi de România, alături de alte state membre. A exprimat sprijinul pentru reafirmarea angajamentului UE faţă de regiune şi a menţionat obiectivul României de a dinamiza dialogul la nivel naţional cu state din America Latină şi Caraibi.

În ceea ce priveşte diplomaţia digitală a UE, România susţine dezvoltarea, pe mai departe, a acestui domeniu, în special în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, marcat de atacuri cibernetice, ameninţări hibride şi campanii de manipulare, şi promovarea unui model european de guvernanţă digitală, bazat pe respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, statului de drept şi principiilor democratice.