MINISTRUL DOINA PANĂ: "Trebuie să terminăm cu hoţia din păduri"

Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a îndemnat, ieri, silvicultorii şi autorităţile să găsească împreună soluţii ca să obţină o formă bună a Codului Silvic şi să pună capăt defrişărilor ilegale, declaraţiile fiind făcute la un simpozion dedicat Zilei Internaţionale a Pădurilor (21 martie), transmite Agerpres.

Domnia sa a explicat: "Facem la ora actuală dezbateri în ţară pe noul Codul Silvic cu proprietarii de păduri, administratori şi firmele care exploatează, astfel încât să ajungem la ceva bun. El (proiectul Codului Silvic - n.r.) a trecut de Senat în Camera Deputaţilor şi vrem să iasă o formă bună. Nu zic foarte bună (pentru că orice lege este perfectibilă), dar cât de bună se poate. Vă cer sprijinul ca să ieşim şi cu alte proiecte legislative subsecvente şi să terminăm odată cu hoţia din păduri. Am înţeles că sub 5% se fură fără acte, iar restul cu acte şi în direcţia asta trebuie să ne aplecăm eforturile. O să ies în două-trei săptămâni cu un proiect de Hotărâre de Guvern care o să ajute în sensul acesta. În primul rând, pădurea este un suport pentru viaţă şi pe urmă un factor economic puternic de care trebuie să beneficiem şi aici trebui să găsim un echilibru. De la dumneavoastră, ca specialişti (în silvicultură - n.r.), aştept soluţiile şi sunt convinsă că le puteţi aduce".

Ministrul susţine că şcoala românească este importantă în schimbarea mentalităţii privind rolul pădurii, iar în acest sens a avut discuţii cu ministrul Educaţiei pentru introducerea în şcoli a unei materii obligatorii referitoare la mediu, mai ales la ape şi păduri.

"Trebuie să conducem la o schimbare de mentalitate în rândul populaţiei, dar acest lucru merge greu, ia ani, însă prin şcoală merge repede. Am vorbit cu ministrul Remus Pricopie astfel încât, în clasa a IX-a sau X-a, să existe o materie obligatorie unde elevul să înveţe despre mediu şi, în special, despre păduri şi ape. Activitatea Romsilva trebuie să ajungă în fiecare şcoală, pentru a şti ce înseamnă cu adevărat pădurea", a adăugat Doina Pană.

Directorul general de la Regia Naţională a Pădurilor (RNP)-Romsilva, Adam Crăciunescu, a anunţat că instituţia este preocupată să redefinească rolul pădurilor în contextul dezvoltării durabile la nivel global şi în funcţie de strategia forestieră stabilită la nivel european în această perioadă,

Oficialul a detaliat: "Căutăm soluţii la modul în care pădurile pot contribui la dezvoltarea unei economii verzi şi la mobilizarea resurselor pădurii. Problema actuală din domeniu se referă la atenuarea schimbărilor climatice, la asigurarea energiei regenerabile, adaptarea şi protecţia pădurilor la schimbări climatice şi la furnizarea de produse regenerabile competitive din păduri. Romsilva este implicată în realizarea obiectivului 2020 pentru păduri, stabilit prin noua strategie forestieră europeană, prin care să demonstreze că toate pădurile din Uniunea Europeană sunt administrate conform principiilor de gestionare durabilă a pădurilor".

Pe 21 decembrie 2012, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, spre a creşte gradul de conştientizare privind gestionarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. ONU recomandă statelor membre să organizeze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Manifestările organizate pentru a celebra Ziua Internaţională a Pădurilor din 2014 includ plantarea de arbori, precum şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din masa terestră a Pământului, care exercită funcţii vitale pentru întreaga planetă. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni (inclusiv peste 2 mii de culturi indigene) depind de păduri, trăind în interiorul pădurilor.

În ciuda tuturor beneficiilor aduse de această formă de vegetaţie, omenirea distruge o mare parte a pădurilor de care are nevoie pentru a supravieţui. 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual în lume. Defrişările cauzează între 12 şi 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană: suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, Uniunea este al doilea producător de lemn rotund industrial, după Statele Unite ale Americii, şi livrează aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.