Ministrul Educaţiei a vorbit despre epuizarea online

Problemele pe care le generează educaţia online sunt cunoscute de reprezentanţii ministerului învăţământului, de profesori şi părinţi, dar sunt cazuri în care din două rele este ales răul mai mic. Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu, prezent la dezbaterea găzduită de Organizaţia Salvaţi Copiii, a vorbit despre siguranţa pe Internet a copiilor şi despre riscurile educaţiei online: "Dacă anul trecut, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei din Europa, lucrurile erau privite cu mai mult optimism din perspectiva digitalizării educaţiei, experienţa ne-a arătat că predarea online, fără a avea pregătirea necesară, are vulnerabilităţi. Educaţia va avea o componentă digitală mai pronunţată, însă ea trebuie făcută cu precauţie. Siguranţa pe internet este un element esenţial. Anul acesta, la întâlnirea miniştrilor Educaţiei, abordarea s-a nuanţat, s-au relevat neajunsurile educaţiei online, în contextul crizei sanitare. (...) Sunt afectaţi şi părinţii, şi profesorii, întreaga societate e afectată de elementele din studiul Salvaţi Copiii. Pentru persoanele care au deja probleme de sănătate mintală, toată această perioadă de forţare a lucrului pe Internet, 4 ore pe zi, pentru 80% dintre copiii, e mult. Ministerul Educaţiei şi alte autorităţi au distribuit mai mult de 100.000 de tablete, cu internet inclus. Acele tablete nu sunt folosite doar în procesul educaţional. Chiar şi acum, după toate eforturile de păstrare a şcolilor deschise, avem un număr de 163 de şcoli care funcţionau integral online, plus 4800 de grupe sau clase care aveau activitatea suspendată din motive epidemiologice. În aceste şcoli învaţă 200.000 de copii care, în momentul în care vorbim, se bazează exclusiv pe internet. 200.000 e un număr foarte important. (...) Este un termen nou, oboseala online - se referă la sentimentul de epuizare după cursuri online lungi, după videoconferinţe. Mai e un aspect grav: confuzia rolurilor, părinţii se comportă ca profesorii, sunt mai implicaţi în teme. (...) Există o iniţiativă a Ministerului Educaţiei, o aplicaţie prin care copiii să-şi poată auto-evalua nivelul de stres şi de anxietate".

Organizaţia Salvaţi Copiii a prezentat în cadrul dezbaterilor studiul "Folosirea internetului de copii şi adolescenţi", conform căruia aproximativ o treime (29%) dintre copii afirmă că au primit imagini sau video-uri cu conţinut care înfăţişează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet şi 20% că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfăţişeze nud sau într-o ipostază sexuală. De asemenea, 37% dintre elevi afirmă că, în anul care a trecut, au fost jigniţi sau deranjaţi pe Internet, iar 49% dintre ei spun că s-a întâmplat să găsească online conţinut care i-a făcut să se simtă inconfortabil. Situaţia este mai întâlnită în rândul copiilor sub 12 ani (6 din 10 afirmă acest lucru) şi în rândul fetelor (54% vs 42% în rândul băieţilor). Violenţa fizică şi verbală alături de nuditate sunt principalele conţinuturi care i-au făcut pe copii să se simtă inconfortabil. Vârsta medie la care copiii încep să utilizeze Internetul a scăzut comparativ cu datele înregistrate de un studiu realizat în 2019, când aceasta era de 9 ani. În studiul din 2021, vârsta medie la care copiii (la nivelul întregului eşantion) afirmă că au început să acceseze internetul este de 8,2 ani. Aceasta este semnificativ mai scăzută la respondenţii sub vârsta de 12 ani (6,8 ani), la cei de gen masculin (7,8 ani, comparativ cu 8,5 în cazul fetelor) şi la copii care locuiesc în mediul urban (7,7 ani, comparativ cu 8,9 în cazul copiilor din mediul rural). Telefonul mobil este dispozitivul principal de pe care copiii accesează internetul - 99%, urmat de laptop - 62%, TV Smart - 42% şi tabletă -24%.