MINISTRUL ESTONIAN DE EXTERNE: "Trebuie să punem şi mai multă presiune pe Rusia pentru a opri războiul din Ucraina"

Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Estonia, Eva-Maria Liimets, a declarat astăzi că la nivelul statelor UE, dar şi al comunităţii internaţionale ar trebui să fie pusă şi mai multă presiune pe Rusia să oprească războiul declanşat în Ucraina, notează Agerpres.

Aceasta a evidenţiat, în cadrul declaraţiilor comune de la finalul consultărilor avute cu omologul român, Bogdan Aurescu, că Estonia şi România trebuie, ca state aflate pe Flancul estic al NATO, să continue să-şi coordoneze poziţiile.

"România şi Estonia au multe lucruri în comun, inclusiv o identitate europeană comună. Avem opinii similare când vine vorba şi de politica de vecinătate şi legăturile transatlantice, dar cred că putem să creăm o legătură şi mai strânsă între cele două ţări ale noastre. După 100 de ani de relaţii diplomatice şi 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, ar trebui să găsim idei noi, să împrospătăm relaţiile bilaterale. Şi cred că această conferinţă de afaceri de mâine ne va oferi idei noi. Amplasaţi pe Flancul estic al NATO, avem aceeaşi poziţie geografică şi avem aceeaşi abordare atunci când vine vorba de aspecte legate de securitate. Este important ca NATO să facă un pas mai înainte şi să stabilească o politică de apărare mai îndrăzneaţă. (...) Fiind pe Flancul estic, este foarte important să ne coordonăm poziţiile, aşa cum facem astăzi, şi să le coordonăm şi în cadrul formatului B9, cum s-a întâmplat săptămâna trecută", a afirmat Eva-Maria Liimets, în cadrul declaraţiilor comune susţinute alături de Bogdan Aurescu.

Şefa diplomaţiei estoniene a subliniat necesitatea ajustării posturii de descurajare şi apărare în contextul îngrijorărilor manifestate cu privire la situaţia din Ucraina.

"Ne întâlnim într-o perioadă foarte dificilă şi de aceea trebuie să continuăm să ne ajustăm postura de descurajare şi apărare şi trebuie să continuăm să vedem cum putem să ajutăm Ucraina cât mai bine şi să punem presiune pe Rusia să oprească acest război nefericit, pentru că vedem oameni nevinovaţi care mor într-un război nejustificat care a fost început de Rusia şi care durează de peste o lună. Şi mii de civili au murit şi am avut şi crimele din Bucea (...) şi, bineînţeles, Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru aceste acţiuni şi, foarte important, comunitatea internaţională să ia poziţie şi să ceară Curţii Penale Internaţionale să înceapă o anchetă fără întârziere, pentru că forţele ruseşti trebuie trase la răspundere pentru aceste acţiuni şi, bineînţeles, criminalii de război trebuie duşi în instanţă", a mai declarat Eva-Maria Liimets.

Discuţiile au cuprins, potrivit ei, şi subiectul legat de ceea ce ar trebui să facă în plus comunitatea internaţională în a pune presiune pe Rusia pentru a opri acest război şi a ajuta Ucraina să-şi restaureze suveranitatea şi integritatea teritorială.

"Trebuie să continuăm să punem şi mai multă presiune pe Rusia să oprească acest război. Şi, din punctul nostru de vedere, trebuie să accelerăm următorul pachet de sancţiuni la nivelul UE şi să punem în aplicare sancţiuni cât de puternice posibil pentru a opri fluxul de numerar din Rusia, pentru a nu-şi mai putea alimenta maşina de război. Şi ar trebuie să sancţionăm şi sectorul energetic, nu ar trebui să existe limite la sancţiuni, pentru că acest război brutal şi nejustificat trebuie să se termine. De asemenea, am propus ca Rusia să fie trasă la răspundere şi pentru distrugerea infrastructurii civile din Ucraina. Asta înseamnă că Rusia trebuie să ia parte la reconstruirea Ucrainei şi ar trebui să începem imediat. Ar trebui să folosim activele îngheţate ale Rusiei pentru această reconstruire şi ar trebui să folosim o parte din plăţile pentru Rusia, pentru gaz, pentru a reconstrui Ucraina. Am sugerat deschiderea unui cont separat care ar acţiona ca un fond şi în care s-ar colecta banii pentru gaz şi s-ar putea astfel recupera costurile pentru reconstruirea Ucrainei. Din punctul nostru de vedere, este foarte important să folosim toate oportunităţile legale pentru a pune presiune pe Rusia pentru a opri războiul şi, apoi, pentru a-i trage la răspundere pentru acest război", a arătat Liimets.

Ea a amintit faptul că Estonia şi ţara noastră s-au aflat în prima linie în sprijinirea Ucrainei, precizând că partea estoniană a acordat un ajutor militar şi umanitar în valoare de 230 de milioane de euro Ucrainei.

"Bineînţeles că noi continuăm să vedem ce putem să facem şi mai mult împreună şi aş vrea să felicit România pentru că a primit atât de mulţi refugiaţi şi pentru că a avut iniţiativa de a sprijini Moldova în acceptarea de refugiaţi", a mai afirmat Eva-Maria Liimets.