MIRELA NECHITA, ANTREPRENOR: "Turismul rural, instrument de reconectare la valori şi la simţul firescului"

Reporter: Ce potenţial de dezvoltare estimaţi că are segmentul de turism rural în Valea Şomuzului?

Mirela Nechita: Creşterea turismului rural din zona noastră este organică şi presupune multă muncă şi răbdare, însă bucuria împlinirii merită tot efortul. Prima confirmare că proiectul "Turist în Dolheşti" are un potenţial real şi că oamenii au în ei un dor pentru întoarcerea la simplitate şi la esenţă au fost parteneriatele pe care le derulăm la Dolheşti: Romanian Business Leaders au organizat mai multe acţiuni la noi în zonă, inclusiv o şcoală de vară pentru viitorii antreprenori şi un eveniment dedicat diasporei. Din toamna trecută, când am organizat un amplu info trip, a debutat un parteneriat extraordinar cu Agenţia pentru Dezvoltare Nord-Est, cu ajutorul căreia am fost invitaţi la Gala Patrimoniului Cultural al Moldovei de Nord-Est, de la Iaşi, unde în decembrie 2018 am fost singura comună din Moldova distinsă cu un trofeu, la categoria Managementul Destinaţiei. Tot Agenţia pentru Dezvoltare Nord-Est a derulat la noi, în ultimele două luni, două acţiuni importante: o şcoală de afaceri pentru elevi, apoi, în perioada 21-22 iunie, un even­iment de multiplicare şi testare-pilot a rezultatelor proiectului coordonat de ADR Nord-Est ROOTS - Instruirea IMM-urilor din turism, privind turismul cultural şi turis­mul de promovare a patrimoniului, finanţat prin Erasmus+. Mai precis, a fost un vast atelier de lucru destinat formării profesionale a antreprenorilor dornici să investeas­că în patrimoniul cultural şi de patrimoniu al României, în contextul căruia proiectul nostru a fost selectat de ADR Nord-Est pentru creionarea strategiei de dezvoltare şi promovare a turismului cultural rural în această destinaţie. În plus, faptul că tot mai mulţi dolheşteni plecaţi la studii sau la muncă în străinătate au început să revină şi sunt interesaţi să se implice în dezvoltarea turismului rural al Văii Şomuzului este o dovadă certă că "Turist în Dolheşti" este un proiect valoros şi necesar, atât pentru comunitate, cât şi ca model de bune practici în turismul rural şi ecoturism. Am văzut cât de mult contează să putem invita jurnalişti şi alţi parteneri cu care rezonăm, să le arătăm cum putem trasforma un loc cu potenţial de turism rural într-un loc generator de venituri. Este un turism în care eu văd deopotrivă o terapie pentru suflet, o terapie simplă, dar cu har, precum si un instrument care ne este la îndemână de reconectare la valori şi la simţul firescului.

Reporter: Consideraţi că a crescut interesul pentru lucrurile autentice în detrimentul celor comerciale?

Mirela Nechita: Categoric! Cred că acum încep să se vadă efectele unor campanii de educaţie a preferinţelor românilor şi de maturizare a noastră ca popor. Opţiunea pentru românesc, handmade şi tradiţional este, până la urmă, un gest de recunoştinţă pentru identitatea noastră, dar şi de respect pentru noi înşine, pe care ni-l datorăm. După cum ştim, o lungă perioadă după Revoluţie, tot ce venea de afară atrăgea româ­nii ca un magnet, exista o fascinaţie totală pentru mirajul străinătăţii. Iată că în prezent, şi sunt foarte bucuroasă să spun asta, mirajul pentru autenticul nostru, al românilor, a devenit tot mai vizibil. Nu în ultimul rând, calitatea produselor originale româ­neşti, multe dintre ele unicat sau în serie mică, este superioară şi se diferenţiază de restul având în vedere că vine din sufletul celui care le-a creat.

Reporter: Pe lângă preocuparea şi implicarea în campanii de promovare a turis­mului rural sunteţi şi antreprenor. Ce gamă de produse promovaţi prin afacerea pe care o aveţi, Natallia Decor?

Mirela Nechita: În magazinul din Fălticeni comercializăm obiecte de decor şi produse textile, acestea din urmă fiind realizate în atelierul nostru de croitorie. Pentru decoraţiuni, colaborăm cu echipa pentru un design orientat spre stilul rustic şi tradiţional, folosind ca materiale în principal lemnul, care imprimă oricărui spaţiu intimitate şi stil, dar şi ţesăturile noastre naturale, inul, bumbacul sau pânza topită. Pe lângă vânzarea din showroom, Natallia Decor colaborează şi cu furnizori naţionali precum Nugat, Cassa Rossa Textil, Dedeman, Ax Perpetuum, Brentina, Decoratex sau Marcon. Produsele brandului Natallia Decor pot fi achiziţionate de pe site-ul nostru natalliadecor.ro, precum şi pe pagina de Facebook.

Reporter: Ce v-a făcut să mizaţi pe textilele inspirate din urzeli vechi?

Mirela Nechita: Am dorit să creez pur şi simplu un business de suflet, ceva care să îmbine pragmatismul unei afaceri cu bucuria de a redescoperi tezaurul moldovenesc cu prezenţa sa foarte specială de aici, din Valea Şomuzului, ţinutul fermecat în care m-am născut. Pentru că obiectele de design Natallia Decor trimit la rustic şi la tradiţionalul românesc şi îmi place să cred că nasc emoţie, acea emoţie a nostalgiei şi a dorului de casă, planurile mele actuale includ folosirea urzelilor vechi în atelierul de croitorie. Totul în ideea de a valoriza artizanatul tradiţional şi de a ne redescoperi pe noi înşine, de unde venim şi încotro ne îndreptăm. Folosesc materiale confecţionate după tehnologia veche, tradiţională prin folosirea cusutului manual, a ţesutului, însă doar parţial handmade, restul este făcut în sis­tem industrial. Intenţionez să organizez ateliere de creaţie ca o completare a activităţii creative în şcoli, în acţiuni caritabile, în promovare turistică si nu numai. Acest domeniu este la început, dar iată, avem primele rezultate după 2 ani de activitate, prin programele de turism rural pe care le derulez în comuna Dolheşti din sud-estul judeţului, locul unde îmi am rădăcinile. Am început să primim turişti, inclusiv străini, foarte atraşi de eco-turismul şi turismul cultural, gastronomic şi istoric pe care li-l propunem. În luna iunie, de exemplu, am primit un mic grup de japonezi, la recomandarea agenţiei de turism Hello Bucovina, căreia îi mulţumesc. Iar acum două săptămâni 60 de francezi, respectiv un grup de 30 de italieni în acest week-end au petrecut o mini-vacanţă în Valea Şomuzului, fiind aduşi de Universitatea Al. I Cuza din Iaşi. În plus, am derulat anul acesta şi un proiect Erasmus cu Facultatea de Geografie din Iaşi, în cadrul căruia ne-au vizitat 16 turişti din diferite ţări şi chiar continente. Toţi străinii au rezonat deosebit de bine şi într-un mod personal la stilul arhitectonic tradiţional al caselor, la savoarea bucatelor noastre ale căror ingrediente sunt exclusiv naturale, din gospodăriile oamenilor, la meşteşugurile ancestrale care încă se păs­trează la noi şi chiar sunt viabile economic, sigur în anumite limite... Plus paginile de istorie văzute aici - mănăstirea Probota din apropiere, mândrele noastre datini şi obiceiuri, dansurile din Valea Şomuzului, dar şi, revenind la întrebare, textilele expuse în curţile şi gospodăriile dolheştenilor, de la cergi, ii, ştergare, macate la năframe şi mici obiecte vestimentare croşetate de mâinile pricepute ale dolheştencelor. Unii chiar au cumpărat astfel de produse.

Reporter: Cum reuşiţi să vă faceţi loc pe piaţă?

Mirela Nechita: Iniţial importam perdelele, însă în 2008 am decis să inaugurez un atelier şi să confecţionăm inhouse produ­se­le finite. Astfel, doar materia primă vine din afa­ră, iar perdelele şi celelalte accesorii textile (cu­ver­turi, prosoape de baie, huse pentru canapele, feţe de per­nă, lenjerie etc.) sau obiectele de artizanat sunt (deo­camdată) făcute în atelier, la cerere. În cazul per­delelor, fie­ca­re vine, îşi alege materialele şi ne spu­ne dimensiunile. Noi ne ocupăm de restul. Clientului nu-i mai rămâ­ne decât să şi le pună la geam. Iar dacă nu vrea, putem să facem noi şi asta. Practic, pentru noi, nu doar producţia este impor­tantă, ci mai ales consultanţa. Important este să le faci personalizat, chiar dacă materialul vine din import. În total, am 7 angajaţi, care pot produce săptămânal şi câteva sute de perdele. Numele firmei vine de la faptul că pe ambele mele bunici le-a chemat Natalia, de unde cele două ace de cusut care ţin locul li­te­rei "l" în sigla firmei, simbolizându-le pe cele două bunici de la care am învăţat arta ospitalităţii şi a atenţiei la detalii, dar şi gustul pentru frumosul natural. Cred că ne defineşte acel respect pentru tradiţii şi dorul lucrurilor de suflet, asta cred că e ceea ne ne diferenţiază pe o piaţă atât de concurenţială. Îndrăznesc să sper că Natallia Decor va deveni un brand relevant la nivel regional, căci moldovenii au nevoie de o astfel de abordare mai degrabă emoţională a conceptului de locuire şi într-un plan mai larg, a vieţii.

Reporter: Care sunt cele mai căutate produse?

Mirela Nechita: Perdelele, feţele de masă, aşternuturile de pat, cuverturile. În general, suntem foarte solicitaţi de românii din judeţ şi regiune care revin în lunile de vară acasă de la munca în străinătate şi doresc să îşi decoreze casele în cel mai pur stil moldovenesc.

Reporter: Aveţi în plan să vă extindeţi?

Mirela Nechita: Prospectez anumite locaţii din regiune şi în măsura în care voi constata un interes în creştere al publicului român, dar şi al celui străin (să nu uităm că Moldova a crescut mult ca zonă cu potenţial turistic în ultimii ani şi în Valea Şomuzului am început să primim turişti străini,cum spuneam), mă gândesc serios să lansez cel puţin o filială regională sau o micro-întreprindere axată pe modelele tradiţionale din Valea Şomuzului. Nu aş vrea să rămân doar cu o singură unitate, mai ales că am văzut, din experienţele anterioa­re de business, cât este de important să ai o mică reţea de magazine, care practic consolidează forţa brandului, "duc murmurul despre tine", cum spun dolheştenii mei dragi. De fapt, Natallia Decor a mai avut un punct de lucru la Gura Humorului, pe care am fost nevoită să îl închid. Oraşul era mai mult pentru turişti, iar locuitorii nu au obiceiul de a cumpăra de la ei din oraş astfel de produse, ci se îndreaptă mai degrabă spre centrul judeţului - Suceava sau Fălticeni. Însă contextul s-a schimbat, iar acum apetenţa pentru handmade româ­nesc şi inspiraţia noastră naţională este pe val fiindcă vorbim de o raportare personală a clientului, ce ţine de suflet, de aspiraţiile lui, de origini şi de identitate. Plus că turiştii străini de care vorbeam mai sus pot fi atraşi printr-o strategie complexă şi foarte atent gândită, care să includă şi astfel de mărturii ale sufletului nostru moldovenesc cum sunt textilele tradiţionale şi decoraţiunile în stil tradiţional. Este important să se creeze o comunitate cu un spirit al ei propriu, cu valori proprii, să ne împărtăşim ideile şi să le scoatem în lume. Acest tip de turism rural şi de patrimoniu este poate mai puţin strălucitor ca cel din zonele-vedetă al marilor staţiuni turistice, însă are o profunzime aparte şi un farmec calm, al esenţei şi serenităţii.

Reporter: Vă mulţumesc!